Actualitate Recomandări

Andrei Marga, precizări în legătură cu proiectul înființării Universității “Liviu Rebreanu” Bistrița

”În baza intenției autorităților locale din municipiul Bistrița și județul Bistrița-Năsăud, un grup de universitari și personalități ale vieții publice și culturale din țară, având origini bistrițene, a exprimat sprijinul pentru proiectul înființării Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița și a trecut la elaborarea lui.

O universitate publică nu se organizează după mofturile unor persoane, ci într-un proces deschis, conform legislației. De aceea, în vederea elaborării proiectului s-a deschis lista celor care vor să susțină elaborarea proiectului și realizarea acestuia, iar lista este, așa cum s-a anunțat în mod repetat, continuu deschisă. Cine dorește se poate atașa Grupului de inițiativă și proiectare.

Din nefericire, în spațiul public adversarii proiectului – persoane din instituții ce se simt concurate sau pur și simplu răuvoitori – distribuie informații false despre organizarea proiectului. Trebuie precizat din capul locului, deși este fapt de înțelegere elementară, că nimeni dintre cei care s-au înscris în Grupul de inițiativă și proiectare nu capătă vreo funcție pentru aceasta și nici nu a exprimat vreo dorință. Este descalificant să se gândească doar în termeni de funcții! Ca în orice instituție publică, conform proiectului Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița, funcțiile și posturile se ocupă fără abatere prin concurs public și conform legislației. Niciun interesat nu este privilegiat. Mai importantă decât vorbăria fără noimă despre persoane este acum recunoașterea importanței proiectului și a adecvării și utilității lui. Facem câteva precizări în acest sens.

Municipiul Bistrița și județul Bistrița-Năsăud înregistrează o dezvoltare intensă și cuprinzătoare – industrial, în agricultură și valorificarea produselor agricole, zootehnie, silvicultură, educație, cultură, sănătate și sport – care este competitivă și de natură să facă posibilă crearea unui nou nivel al studiilor și pregătirii personalului specializat de care este nevoie – cel al Universității din Bistrița. Nivelul atins ca urmare a inițiativelor din 1997 și din 2002 este de departe insuficient. La orice analiză lucidă, este limpede că profilarea mai departe și competitivitatea municipiului și zonei, în spațiul național și european, reclamă înființarea Universității “Liviu Rebreanu” la Bistrița.

Premisele istorice, culturale, științifice, educaționale, precum și premisele de natură economică și infrastructurală, întrunite la Bistrița permit astăzi înființarea unei Universități competitive.

Este adevărat că România actuală are multe universități, dar, așa cum arată lucrurile în ultimii ani, are și o evidentă lipsă de rezultate în a scoate sistemul universitar existent dintr-o criză extinsă și profundă.

Pe lângă faptul că universitățile existente se imită păgubos una pe alta, în acest sistem se petrec în ultimii ani fenomene grave, semnalate în discuția publică, precum: neputința de a întreține cu idei și proiecte specializate dezvoltarea țării; scăderea calității absolvenților; reducerea valorii vârfurilor profesorale; comercializarea de lucrări și extinderea plagiatului; nepotism pe scară fără precedent în istoria modernă a țării; emigrarea absolvenților de liceu aflați în căutarea unor șanse mai bune de studiu; stagnarea inovației universitare; mimarea adaptării la lumea actuală; izolarea efectivă în raport cu dinamica internațională; nemulțumirile sporite ale populației cu privire la starea universităților.

Este nerealistă subestimarea acestor fenomene. Nu se întrevede o șansă de a scoate universitățile românești din criză. În acest context, singura soluție viabilă include aducerea unor universități pe baze sănătoase și crearea de noi universități competitive.

Odată cu înființarea Universității din Bistrița nu este vorba de o universitate care să imite ceea ce fac universitățile existente, ci de o universitate care să fie o veritabilă locomotivă a dezvoltării regionale și naționale. O universitate care să fie înainte de toate utilă în raport cu nevoile de dezvoltare ale regiunii și ale țării.

Bistrița dispune de fundalul cultural și științific datorat unei tradiții relevante. În fond, este județul din care s-au ridicat Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Grigore C. Moisil, Nicolae Bălan, Iuliu Hosu, Tudor Drăganu și numeroase alte vârfuri în cultura națională. Județul din jurul municipiului Bistrița a dat, proporțional, cei mai mulți intelectuali cu adevărat de vârf în istoria țării, dintre județe.

Bistrița nu este deloc, sub orice aspect care contează în amplasarea unei Universități, sub nivelul multora dintre orașele universitare actuale din România. Bistrița dispune de fondul de carte (biblioteci și arhive), de infrastructura didactică, de infrastructura de practică, de bazele sportive și de restul componentelor indispensabile unei universități.

Bistrița este atrăgătoare pentru cooperări internaționale prin tradiție, prin personalități care pot fi implicate și potențial de dezvoltare academică. Așa cum arată lucrurile în clipa de față, se poate asigura, de la început, sprijinul unor autorități universitare din SUA, Italia, Franța, Germania pentru a organiza Universitatea din Bistrița.

În sinteză, ce ar putea aduce nou Universitatea din Bistrița în raport cu cele existente în țară? Este vorba de cel puțin cinci realizări, ce pot fi anticipate în mod realist:
a) o listă a specializărilor adusă la zi în raport cu nevoile dezvoltării;
b) selecția meritocratică a personalului didactic și nedidactic;
c) organizări și management de ultimă oră, mai eficace;
d) un profil universitar orientat spre inovație și creație;
e) punerea în mișcare la un nivel nou a energiilor și talentelor din regiune și din țară.

Soarta proiectului Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița este în mâna autorităților locale, a forțelor economice, sociale și culturale din Bistrița-Năsăud, a numeroșilor bistrițeni din țară și din afara țării. Bistrițenii hotărăsc înființarea și vor avea meritul ei!

Pe măsura înaintării proiectului Universității „Liviu Rebreanu” din Bistrița se vor comunica pașii ce se întreprind într-un proces competent și matur, de larg interes public”

Prof. dr. Andrei Marga

Foto: arhivă

8 comentarii

  • Marga nu are proprietatea termenilor cand vorbeste despre o universitate la Bistrita care să fie, înainte de toate, utilă în raport cu nevoile de dezvoltare ale regiunii și ale țării, avand in vedere ca printre specializarile viitoarei universitati urmeaza sa se regăseasca specializări precum : Antreprenoriat, turism și ospitalitate; Economie și limba germană; Economie și limba chineză; Ingineria teritoriului și eco-dezvoltare; Antropologie și managementul crizelor; Limbi moderne și cooperări internaționale. E clar ca prin aceasta universitate Marga urmareste crearea unor sinecuri pentru el si acolitii sai. Nu de o asemenea universitate are nevoie Bistrita ci mai degraba de consolidarea extensiilor universitare UBB si UTCN, prin construirea unui Campus Universitar modern care sa permita infiintarea de noi extensii pentru facultati si specializari cu adevarat utile. Avand in vedere ca la Bistrita exista doua statiuni de cercetari cu traditie, precum Statiunea Pomicola si Statiunea de Cercetari si Amenajari Silvice ar fi oportuna infiintarea unei
    Facultati de Horticultura si alta de Silvicultura pe langa cele doua unitati de ceretare, care ar putea sa asigure baza de instruire practica a studentilor in domeniile respective. In plus, nu trebuie uitat faptul ca la Bistrita functioneaza Liceul Agricol si Grupul Scolar Forestier, care ar putea sa constituie baza de recrutare a viitorilor studenti pentru cele doua facultati.
    Apoi, a mai existat intentia de se înfiinţa, un colegiu universitar pentru viitorii asistenţi medicali, în colaborare cu UMF Târgu Mureş, care pana acum nu s-a realizat.
    Vezi: http://www.timponline.ro/la-bistrita-se-va-infiinta-in-colaborare-cu-umf-targu-mures-un-colegiu-universitar-pentru-asistenti-medicali/

    • Personal nu îl simpatizez pe dl Marga, tocmai din motivul că a acceptat cu prea mare ușurință distrugerea parcursului ICR spre o instituție modernă, capabilă de evoluție și rafinament cultural pe plan internațional.A transformat-o la comandă politică în instrument instituțional în mâna unor parveniți obedienți.
      Aceiași care se bat incompetent la televizor pentru funcții.
      Dar, urmărind logica comentariului dumnevoastră, nu pot să nu remarc că sunteți pe lângă subiect.Cu propunerea.
      Și osă argumentez.
      Primul argument, o facultate de silvicultură pur și simplu nu își are locul în Bistrița.
      În perioada de aur a silviculturii românești (bun , legendele spun că era cotată undeva pe poziția 3- 5 la nivel europeean după anumiți indicatori) nevoia de ingineri era asigurat de o singură facultate.
      Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere de la Brașov.
      Cu două secții. Cea de Cultura Pădurilor plus secția de Exploatări Forestiere. Restul la Industrializarea Lemnului.
      Cei cu medii mari la admitere intrau la Cultură, cei cu medii mai mici la Exploatări. Bazinul de recrutare a candidaților era extrem de divers. De la absolvenții clasici ai Liceelor Silvice, în număr de 5 pe țară(printre care și Liceul Silvic Năsăud) până la absolvenții celor mai bune licee județene la nivel național. Liviu, Bistrița, Șaguna Baia Mare,etc.
      Avantajul major al Brașovului, tradiția școlară și academică, infrastructura școlară…laboratoare, acces facil la pădurile pedagogice, viața culturală și etnică diverisificată-polivalența, convergența și proximitatea cu alte specializări. Exemple mecanica, utilajele ceea ce ținea de tehnologie-centru de excelență atât prin specializări cât și prin intreprinderile practice(Roman, Tractorul).
      Apoi Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice avea un centru de cercetare de genetică forestieră.
      Poți și astăzi să vezi diferența între un inginer silvic produs al școlii brașovene înaintea apariției facultăților de profil de la Suceava sau Oradea și absolvenții acestora. Mulți dintre ultimii sunt specialiști la marcat și APV-uri și un ciubuc. Hai să spunem adevărul.
      Mai mult, atunci era vorba de proprietate publică, bani grei, economie centralizată.
      Azi sunt produși atât de mulți ingineri și pădurari pe bandă, că primul reflex e să dea șpagă pe post ca să ajungă să câștige un salariu, iar apoi să dea tunuri.
      O a nu știu câta universitate cu profil silvic la Bistrița ar fi o himeră , o utopie fără cap și fără coadă.
      Deja, în glumă, par că sunt mai mulți pădurari decât copaci la vârsta exploatabilității în pădure.
      Ce faci tu ca și societate?
      Mai produci un tăietor de lemne și-l împopoțonezi cu un titru ce sună fain?
      Ai câteva ocoale silvice, un fost institut de cercetare calibrat la metodele anilor postbelici…baza fotogametrică e din anii 80, proiectată de un academician centenar Rusu ajuns la vârsta de 100 de ani.
      Când ești în epoca sateliților, unde actualizările se fac la secundă.

      Bistrița nu are nevoie de idei prosteși de genul ăsta , dacă vrea un viitor cât de cât.
      Vin biotehnologiile, inteligența artifiicală, robotica, informatica, tehnologiile de imprimare 3d…vorbim astăzi de CRISPR, AI , etc.

      Mai bine începi mic, cu un centru de excelență, seduci să se instaleze tineri promițători(ca să clădești pe termen lung) cu o calitate a vieții ireproșabilă (aici trebuie să le oferi multe pistă ciclabilă, viață culturală, calitatea aerului, calitatea vieții familiale- acces la grădinițe școli) , infrastructuri moderne, acces la tehnologie, acces ușor spre alte centre universitare …și le oferi un vis. Plus securitate totală. Plus deschidere totală, trebuie să fi capabil să accepți tineri și din alte părți, chiar țări.
      Pentru asta trebuie o administrație cu viziune, competență și mai ales trebuie fonduri cheltuite cu cea mai mare responsabilitate.
      Nu din teologie va progresa Bistrița.
      Uneori mai bine te limitezi la un singur domeniu foarte specializat productiv decât să te arunci în mii de specializări .
      Eu cred că printre foștii bistrițeni, sunt oameni care au experiența solidă academică a universităților occidentale.
      Ar fi singurii care ar putea mișca ceva.
      Doar că Kickstarter University nu e made in România.

    • n.b pt că m-am grăbit, s-au strecurat greșeli, nu am timpul de pierdut de corectat, dacă sunt puriști pe aici.

  • Io, amu nu-mi dau cu parerea, is retinut…
    Da ma intereseaza de mor pozitia lui madam Pana despre macelul din PSD… cu cine tine, ce zice despre situatiune, oare pana se termina ziua de azi, o mai fi Grindeanu premier?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS