Clădirile vechi din centrul istoric al Bistriței ar putea fi reabilitate cu bani europeni, a anunțat primaruil Ioan Turc în urma unei discuții pe care a avut-o cu Marcel Boloș, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
”Am avut discuții aplicate cu Marcel Boloș cu privire la negocieri pe care să le aibă cu Comisia Europeană și care să vizeze și intervențiile pe case din zona istorică a orașelor. Am primit informația că aceste intervenții vor fi posibile și, dincolo de intervențiile pentru reabilitarea energetică a clădirilor, vor fi eligibile și lucrările de consolidare a caselor din centrele istorice, de aceea nu am prevăzut sume pe acest buget, în acest moment”, a spus Ioan Turc în ședința în care Consiliul Local Bistrița a adoptat bugetul orașului pe 2021, răspunzând grupului PMP.
Consilierul Ștefania Stere a propus alocarea a 250.0000 de lei pentru înființarea unei comisii care să fie formată din angajați ai Primăriei Bistrița și specialiști prin care ”Primăria Bistrița să acorde sprijin cetățenilor proprietari ai imobilelor situate în centrul istoric pentru renovarea, consolidarea și refacerea acoperișurilor sau a altor lucrări necesare prin punerea la dispoziția acestora a tuturor documentelor necesare pentru realizarea acestor lucrări, certificate de urbanism, avize speciale, având în vedere că este o zonă protejată”.
Ioan Turc a mai precizat că programul de reabilitare a caselor din centrul istoric l-a anunțat încă din campania electorală. ”Țin la el foarte mult, și mă refer la reabilitarea zonei istorice a municipiului Bistrița, dar, în măsura în care poate fi făcută din bani europeni, eu cred că e de datoria noastră să valoirificăm această oportunitate. De aceea, avem prinse sume pentru realizării de studii în vederea obținerii de bani europeni pentru reabilitarea caselor din centrul vechi”.
Cum Ștefania Stere a mai cerut 129.000 de lei și pentru punerea în valoare a TUrnului Dogarilor, primarul a precizat că administrația a prevăzut bani pentru studii care să vizeze restaurarea zidului Cetății, a Turnului Dogarilor și amenajarea terenului din proximitatea Turnului Dogarilor.
Apreciez acestă inițiativă. Succes pentru realizarea ei.
Dar vedeți că ăn Piața Centrală este și un bloc vechi, poate cel mai vechi din oraș, care tot timpul rămâne pe dinafară și arată foarte urât.
Poate îl integrați mai bine în arhitectura zonei centrale. Are șansa să rămână tot așa cum este acuma (urât) dacă nu îl cuprindeți în vreunul din programele de reabilitare cât mai repede.
S-au mai zugrăvit fațadele caselor de pe Centru dar blocul nu, nu știu de ce. A fost uitat de autorități.
Ce rahat de comisie de politruci sa mai infiintezi ? Ca sa vada ca pica tencuiala si tigla si nu e vacalita casa ? Oare SASII aveau comisii cand s-au apucat de zidit, construit ? Iti trebuie doi oameni, un inginer constructor specializat pe monumente si un argitect la fel de capabil.
Ce sa mai pui in valoare la Turnul Dogarilor care a avut renovat inca de 20 de ani zidul de langa el si care a fost refacut si acoperit cu gang dupa modelul original. Atata avem de asta ne bucuram. Unde nu-i mai mult nu avem ce comenta dupa ce chiar sasii sub Primarii lor au demantelat zidurile. In rest sa ne facem ca ne catam de lucru in CL.
Atenție mare la cladirile care se renovează de către proprietare. Se simplifică ornamentele, se fac doar imitații.
Primăria ar trebui să ceară corectarea arhitecturii fațadelor după o idee unitară, pentru că de-a lungul timpului, arhitectura a fost afectată negativ prin simplificare.
Acuma se renovează o bucată de clădire pe Albert Berger, cum intri în Piața Mică. Vedeți simplificările. S-au pus niște ornamente din policarbonat după ce pe cele configurate din zidărie și apoi tencuială le-au eliminat. Unde sunt cei de la protecția monumentelor? De ce nu vizitează șantierele în timpul execuției lucrărilo ca să vadă cum se lucrează, că după ce este trasă vopseaua este mai greu.
Vrem sa avem un centru istoric curat, aranjat, bine pus la punct, dar nici nu dați voie ca proprietarii sa și renoveze clădirile,sau sa le consolideze, sa le zugrăvească, nici nu ii ajutați, nici în car nici în căruță, oamenii vreau sa stea într o locuință sigura, și cu un aspect plăcut pe exterior, dacă stai pana i ți dau ei aprobări i ți cade tencuiala în cap ție, mie sau la un copil de al nostru, și după ce cade tencuiala cum crezi ca poți sa refaci aceeași forma,?!
Bine ca sau aprobat sa se ridice blocuri și case în zona centrala, dar nu te lasă să ți faci o ușă la casa ca oamenii….
Doamna consilieră, rămasă fără coledzi în parlament, s-ar face cunoscută (pentru cine n-o cunoaște – și sunt mulți aceea).
De aceea face tot felul de propuneri, care de care mai năstrușnice – părând a fi pe dinafară de subiect.
Una peste alte, de-a lungul timpului, Bistrița a avut consilieri slabi, dezinteresați, incompetenți, politruci, incapabili să contribuie la urnirea urbei din letargie.
Ca și primarii, de altfel.
Iar în prezent situația se repetă, potrivit zicalei: ”cum îi turcu-i și pistolul”
Nu trebuie să inventăm apa caldă. Reabilitarea clădirilor de patrimoniu a devenit una din preocupările de bază ale multor administrații locale. Fenomenul a fost declanșat de Klaus Iohannis când Sibiul a fost declarat Capitala europeană a culturii în parteneriat cu Luxemburg primul parteneriat între un oraș din est și unul din vestul Europei. Astfel, în anul 2007, Iohannis pe atunci primar al Sibiului, a lansat primul model de succes, iar românii au descoperit avantajele economice și culturale care decurg din refacerea impecabilă a centrului istoric al unui oraș medieval.
Modelul de succes al Sibiului a fost preluat în anii următori de alte administrații locale precum cele din Cluj Napoca, Oradea, Alba Iulia, Arad, Blaj sau Suceava, dar si din orase mai mici precum Râșnov, Sinaia sau Dudeștii Noi care au recuperat și redat la viață vechi monumente de arhitectură și chiar cetăți medievale.
De aceea este de asteptat că si administratia Bistritei va reusi in acest demers dacă va urma exemplele de bune practici si va face o prioritate din recuperarea trecutului său istoric:
(Vezi: https://cluj.info/cum-reabilitam-fatadele-clujului-10-idei-din-oradea-infografic/)
Reabilitarea clădirilor din centrul istoric al orasului Bistrita a devenit o prioritate absolută după ce problema a fost neglijată de mai toate administratiile post-decembriste care s-au perindat la conducerea primăriei. Cea mai mare degradare a clădirilor istorice a avut loc in timpul celor trei mandate ale administratiei „Cretu” care a cheltuit in prostie banul public pe tot felul de aberatii fără nici o utilitate urbanistică. Neglijarea reabilitării cladirilor istorice, a dus la degradarea lor continuă astfel încât unele dintre ele au inceput să se prăbusească (https://timponline.ro/peretele-unei-case-de-pe-strada-nicolae-titulescu-din-bistrita-s-a-prabusit/)
Inafară de fondurile europene mai există si alte solutii pentru reabilitarea clădirilor istorice. In acest sens, Legea nr. 153/2011 contine prevederi privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor. De asemenea Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, vine in completarea legii 153/2011, cu noi prevederi care reglementează renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Conform legii administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.
Altă tâmpenie este să nu pui în valoare arhitectura centrului istoric și să o ascunzi după chioșcuri de lemn. Multe spații comerciale sunt goale în centrul vechi…
Când primarul bideu zice de bani europeni, e borba de cele 80 miliarde cu care se lăuda Iohaniss care între timp au rămas 30 după care au mai rămas 17 care defapt trebuie să-i plătim? Asta între timp ce Grecia a primit 300 miliarde și Polonia a primit 250 miliarde.
Nouă ne trebuie, întotdeauna, bani numai pentru fațade. Ce-i în spate nu se vede. Mulți văd puțini pricep; pe afară-i vopsit gardul înăuntru-i mizeria și igrasia.
Propun ca primaria Bistrita sa fie arondata serviciului urbanistic al orasului Cluj napoca. Platim cat platim si la astia dar macar stim ca nu ne mai mint niste incopetenti
….nu rade peteleule/primare!
Urmatoarea propunere va fi declararea nula a primarului si arondarea la BOC
Trecutul său istoric se dorește îngropat sau schimbat? Istorie îngropată sub beton în fața Palatului Culturi. Avem Cartierul Subcetate dar de cetatea care a fost mai sus de cartier nu zice nimeni nimic. Avem un „Han” dar în loc să-l punem în valoare îi plasăm un o stație de alimentare cu combustibil lângă și apoi vrem să îl demolăm pentru a construii un bloc. Și exemplele pot continua… Trist.