Actualitate

Marius Bălan: În Köln e plin de ferme pe dealuri, la Bistrița nu se poate

”Dacă cuiva îi pasă de producătorii locali, să sărim cu adevărat în sprijinul lor, nu cu Toamna aurie sau argintie și cu diplome. Cerem reînființarea oborului, dacă nu la Viișoara, la Sărata sau Sigmir”, a spus, într-o conferință de presă, președintele Partidului Verde Bistrița, Marius Bălan.

”Ovidiu Crețu nu mai este prezent în viața publică. În afară de a premia, de a da diplome, de a ține două-trei cuvântări. În restul problemelor nu se mai implică deloc. Mai tânărul vice face și el ce poate. Asfaltează, dar nu știe care sunt lucrurile care s-au discutat înainte să vină el. Cu sute de crescători de animale mici am discutat de când s-a desființat oborul Viișoara. Pentru că nu-i așa? Primarul Crețu ne trimitea pe toți să mâncăm produse de la supermaket-urile pe care le avem în Bistrița pe capetele orașelor și spunea că viitorul unui oraș ca Bistrița nu constă în agricultură și creșterea animalelor, el fiind sătul să vadă cum țiganii își bat caii în oborul din Viișoara și tocmai de-aia l-a și botezat Heidenfeld, adică Tărâmul păgânilor. Acum, la Toamna bistrițeană, sfătos, primarul își căuta conopidă și morcovi și vorbea despre gustul alimentelor de altădată”, a comentat Marius Bălan.

”Cer reînființarea oborului. Dacă cuiva îi pasă de acești producători, să sărim cu adevărat în sprijinul lor, nu cu Toamna aurie sau argintie și cu diplome. Să vedeți cum arată Leverkusen, Köln, cu mini-magazine cu lapte, carne, ouă, de unde nemții se aprovizionează, cum miroase a uree de vaci în toată Olanda și Germania de nord și nu-i nicio problemă. În ditamai Köln cu un milion de locuitori e plin de ferme pe dealuri, că așa e poziția geografică. Tot așa este și Bistrița, pe dealuri. Bun, nu vrei să faci obor în Heidenfeld, îl faci în Unirea, fă-l la Sărata sau la Sigmir. Este clar un interes major pentru verzi de a reînființa oborul”, a adăugat el.

Desfiinţarea târgului de animale de la Viişoara şi transformarea oborului de vite în zonă de agrement a nemulţumit multă lume care locuieşte în zona rurală a oraşului. Oamenii s-au plâns că nu mai au unde să-şi vândă vitele şi nici de unde cumpăra cereale.

Încă din 2015, locuitorii din Sigmir, localitate componentă a oraşului Bistriţa, au cerut municipalităţii, prin vocea delegatului sătesc Gavrilă Gavrilaş, să deschidă un târg de animale înspre Blăjeni. Deşi l-a desfiinţat pe cel din Viişoara, primarul Ovidiu Creţu a dat un răspuns surprinzător.

„Am avut nişte discuţii cu primarul comunei Şintereag, Ioan Bob, care mi-a spus că locuitorii din zonă cer să fie amenajat un târg în zona aceea. Vom relua discuţiile, nu avem nimic împotrivă, dar vom lăsa comuna Şintereag să se ocupe de organizare. Cred că aşa este firesc”, a spus primarul Ovidiu.

Primarul Ovidiu Creţu a spus că oborul de la Viişoara – care a fost desfiinţat chiar de el – a fost cel mai mizerabil loc pe care l-a întâlnit vreodată în care ţiganii „schingiuiau caii” punându-i să tragă stâlpi de beton ca să-i vândă la un preţ bun şi un loc în care îşi vindeau porcii speculanţii care îi cumpărau pe nimic de la ţăranii din sate. Edilul a spus că ar fi de dorit ca la Viişoara să poată funcţiona regulat o piaţă eco, dar nu poate fi organizată fiindcă nu este cu cine. Edilul a amintit că s-a rugat de primarii de comune să trimită fermieri cu marfă la Bistriţa la diverse evenimente organizate de municipalitate fiindcă altfel nu ar fi venit niciunul întrucât nu au suficientă marfă pentru a putea vinde timp îndelungat.

„Chiar şi ce a propus delegatul de la Sigmir – înfiinţarea unui târg pe dealul spre Blăjeni – ţine de o administraţie comunală. Putem intra în parteneriat cu Primăria Şintereag, dar nu să ne ocupăm noi, administraţia unui oraş de târguri de animale”, a spus Creţu.

În ce priveşte produsele bio, primarul a spus că „nu există aşa ceva la Bistriţa”. „Nici măcar roşiile mele din grădină nu sunt bio pentru că ar însemna să nu dau cu îngrăşământ timp de trei ani. Eu nu susţin o piaţă agroindustrială în Viişoara ca să nu mai vorbim de târg de animale. Cele mai multe oi sunt în Unirea, pe de altă parte dacă tot vorbim de oieri. Dacă mergeţi la piaţă, în Decebal, caşul şi urda sunt de pe Şieu într-adevăr. Nu vrea nimeni să meargă să vândă în altă parte, deci e greu să îi duci în Independenţei, cu atât mai mult la Viişoara”, a spus primarul.

12 comentarii

  • Să ai resursele pe care le ai și să fii mereu ultima țară din Europa nu se explică decât prin faptul că românii sunt proști, hoți și puturoși. Numai 3 minusuri?

    • Când ziceam că sașii au avut o contribiție majoră în dezvoltatea ardealului, m-au umplut de minusuri… Atunci însă erau de toate: legume, fructe, carne, lapte și produse din lapte, etc… Și toate astea pentru că erau bine organizați, erau harnici, nu se furau între ei (așa cum o facem noi), fiecare se ocupa de ceea ce știa mai bine să facă, etc., etc. Noi de ce nu am luat astea ca exemplu de dus mai departe?

  • Sunt multe de spus referitor la agricultori. Ar trebui schimbate multe si luate masuri mai bune de a ajuta oameni sa se ridice precum cei din occident. La noi cand vrei sa faci un proiect din start ti se cere mita si multi nu vor sa dea sau nu au. Si multe cate mai sunt

  • Ce folos ca s-au mărit salariile bugetarilor , daca banii ( proveniți de-altfel in mare parte din împrumuturi ) se duc pe marfa de la kaufland (produsă de firme străine ) si ajung in Germania ?
    Sprijinul pentru producatorul roman este aproape de zero ( excepție fac tomatele din solarii si subvenția la vaci si oi ) .
    Pomicultura , ocupație de tradiție altădată in zona noastra , ati omorât-o !
    Sa ai atâta teren, sa ai atâția tineri si ei sa ajunga sa lucreze la fermele din Spania , din Germania … asta inseamna sa fii stat incompetent condus de politicieni de rahat !

  • Insist pe cateva lamuriri pt. ca bistritenii sa nu ramana intr-o confuzie generala. A nu amesteca tot timpul ce au avut de spus cei de la PER si ce zic fostii ecologisti colegi cu acestia si care o parte au plecat la PARTIDUL VERDE . Din 2015 incoace eu sunt acela care insist an de an si la toate dezbaterile publice pe BUGETUL orasului cer in scris CL=ului si primariei sa faca aceste demersuri. Nimeni nu aude. Si in vremea cand eram in PER tot eu i-am motorizat pe consilieri sa ceara acest lucru. Rezultatul final a fost ca cei din conducerea centrala la sugestia cozilor de topor din PER au dat afara inainte cu trei luni de asi termina mandatul , pe consilierii trimisi de mine si muncit pt asta adica pe domnii MAXIM GAGEA si ICLENZAN BOGDAN. Au deranjat stimatii mei colegi pesedeul si pe OTC cu stilul lor de lucru si cu multe impotriviri in a se abtine si in a vota contra ineptiilor primarului. Asta ca sa lamurim si sa separam graul de neghina.

    • Ar mai fi ceva de lămurit, și anume: nu primarul Ovidiu Teodor Crețu a botezat partea aceea a hotarului localității Viișoara (Beșineu, Besenyő, Heidendorf), unde s-a aflat târgul de vite, cu numele de Heidenfeld (Pământul Păgânilor), ci sașii transilvăneni care au fost colonizați în localitate, unde au mai găsit câțiva pecenegi, o populație năvălitoare necreștină, adică păgână, (care dețineau terenuri pe care practicau agricultura), acest lucru întâmplându-se în a doua jumătate a secolului XII, pe timpul Regelui Ungariei Géza al II-lea. Așa că nu-i acorda primarului merite ce nu i se cuvin. În rest, să auzim numai de bine.

    • Salutară intervenție „gânditorule”! Felicitări! Bistrițenii merită să cunoască trecutul bogat, cu unele elemente de-a dreptul spectaculoase, ale locului în care trăim. Viișoara se numea mai demult Beșeneu, Beșâneu, Beșineu, Heidendorf, (în dialectul săsesc Heendref, Hendraf, Hěndref, în germană Heidendorf, în maghiară Besenyő) de la acei pecenegi pe care sașii i-au găsit aici când și-au întemeiat așezarea. Integrarea pecenegilor în armatele feudale a condus la abandonarea modului de viață nomad. Ei sunt cunoscuți în izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor (besenyő). Preluarea toponimelor de origine pecenegă de către sași arată că ele existau deja în secolul al XII-lea, înainte de stabilirea cumanilor în regiune. Pe de altă parte, toponimele de tip Heidendorf care înseamnă “satul păgânilor” se referă la pecenegii care erau încă păgâni în vremea colonizării săsești. Este meritul actualei administrații că a readus în actualitate denumiri care s-a dorit a fi șterse din conștiința publică de către regimul comunist. Este un mod de a recupera memoria și istoria locului în care trăim cu consecințe asupra modului în care ne raportăm la prezent și la provocările contemporane.

  • GANDITORULE, prieten drag ! Nici gand sa-i acord vreun merit primarului pt. aceste motive. Ceea ce ai scris tu aici este foarte bine documentat si iti dau dreptate. Poate eu nu am fost suficient de clar in cele zise de mine. Am vrut sa spun ca OTC a rebotezat denumirea saseasca a locului (TARAMUL PAGANILOR ) cum se traduce. Si denumirea nu este chiar departe de adevar. Pe bina amplasata acolo pt. circoteca putem fi siguri ca urca si o gramada de pagani moderni a caror interese este BANUL adica ochiul dracului. O zi faina tie GANDITORULE !

  • La fel ca la Köln , ferme pe dealuri, au existat si la Bistrița. Este suficient să amintim de vinul de Steininger care a dus odinioara faima Bistritei pe toate meridianele lumii. Numele de Steininger vine de la renumitul vin , produs din struguri din soiul feteasca regala, cultivati pe dealul cu acelasi nume din Viisoara. De altfel si numele românesc al localitătii Viisoara se trage tot de la viile plantate de sasii stabiliti in imprejurimile Bistritei. Din pacate renumitul vin premiat cu aur la mai multe concursuri internationale si care a dus faima Bistritei in lume a devenit o amintire, cu toate ca Viisoara încă exista, dealul Steininger cu sol pietros si expozitie sudica deasemenea exista si el , dar din pacate nu mai exista sasii.
    Apoi, mai recent să nu uităm de „ferma partidului” cu profil zootehnic siruată pe dealul de pe Drumul Tărpiului unde erau crescătoriile de porcine si ovine ale gospodăriei PCR, dinainte de revolutie. La vremea respectivă circula chiar o glumă cum că un îngrijitor de la ferma de porcine l-a chemat repede pe medicul veterinar speriat că „s-au înbolnăvit porcii de la partid”.

    • In fiecare an de ziua de naștere a cancelarului Bismark , sașii din Heidendorf ( satul păgânilor, Viisoara de azi ) trimiteau un butoi de vin Steiniger in Prusia ( viisorenii erau cetățenii ai imperiului Austro Ungar , nicidecum ai Prusiei) .
      Copia unei scrisori de mulțumire a cancelarului o puteti vedea in monografia satului Tarpiu ( in germana ) .

  • Regele Ferdinand vizitează un spital de campanie pe frontul de la Mărășești .
    Se oprește la patul unui țigan rănit in glorioasa bătălie .
    Regele : Cum a fost , viteazule ?
    Țiganul : Greu , Maria Ta , greu .
    Regele : De ce ?
    Țiganul : Pai nemții au tunuri puternice !
    Regele : Si noi , noi n-avem tunuri ?
    Țiganul : Avem ,Maria Ta !
    Da’ n-avem nemți !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS