Antal Atilla: Copiii noştri uită să vorbească limba maghiară. Cum se va numi viitorul liceu etnic

Când a apărut ideea înfiinţării unui liceu maghiar la Bistriţa?

Ideea a apărut chiar în 1990. Atunci au încercat unii, dar nu a fost un consens, nici între profesori, nici în comunitate, deşi Inspectoratul Şcolar a fost foarte deschis. Ideea a mai fost reluată încă în anii 2000, parcă de două ori, în 2003 şi 2008 dacă ţin eu bine minte. Atunci toţi profesorii doreau lucrul acesta, dar conducătorii nu s-au aliat cu pedagogii. Ultima oară, ideea a apărut vara trecută după ce am analizat situaţia la învăţătătură şi a rezultatelor de la Bacalaureat. De fapt, am făcut o analiză mai amplă. La nivel de liceu avem câte două clase, iar în cea de-a doua clasă, nivelul a scăzut destul de mult. Din analizele făcute a reieşit că, per total, clasa a VIII-a e absolvită în jur de o sută de elevi maghiari, iar în cele trei clase de a IX-a (două la noi, la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”, şi una la Beclean) se regăsesc poate jumătate sau şi mai puţini. Poate că cei mai buni pleacă la centrele din Cluj şi Târgu Mureş, renumite, şi poate că acolo vor să exceleze, însă foarte mulţi şi-ar dori şcoală profesională. Noi, cu pornirea acestui liceu maghiar, dorim să fie şi o clasă de profesională. Aş vrea să vă dau un exemplu: în Lechinţa sunt 74 de elevi maghiari, nu de liceu, în total, care frecventează cursurile opţionale de maghiară şi care funcţionează în Liceul Tehnologic Lechinţa. Dacă aceşti 74 de elevi maghiari şi-ar regăsi interesele la noi probabil că s-ar orienta spre un liceu maghiar la Bistriţa.

Dacă înţeleg eu bine, vă doriţi să se adune toţi elevii maghiari care sunt risipiţi prin tot felul de şcoli.

Exact. Vedeţi, în toată ţara, este tendinţa de formare a unor centre educaţionale puternice. Şcolile mici, încet, încet, se cam închid. Elevii de acolo nu vor avea încotro şi vor fi obligaţi să se orienteze spre anumite centre chiar de mici, din clasa a V-a bănuiesc. Din păcate, cum e la Teaca, elevi din clasele 0-IV nu au efectiv unde să înveţe limba maghiară. Ştiu că se duc la Reghin. Noi ne dorim să prindem cât mai multe finanţări, inclusiv externe – nu am ajuns încă acolo, dar avem multe promisiuni – aşa încât să facem un adevărat campus, cu internat, cantină. Acolo vrem să ajungem până la urmă. Asta va fi salvarea noastră, a secţiei maghiare, pentru că altfel, încet, încet, ne asimilăm.

Există suficienţi elevi şi cadre didactice pentru formarea unui liceu nou?

Am făcut un dosar amplu încă din vara trecută şi am avut multe discuţii şi cu părinţii. Vă pot spune că acum, în cadrul Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa sunt 307 elevi maghiari. Profesorii, pedagogii, îi avem pe toţi. Cei mai mulţi au gradul întâi, deci sunt la un nivel superior şi toţi ne dorim acum să ne separăm de Colegiul naţional 2Andrei Mureşanu” într-un liceu cu personalitate juridică proprie.

V-aţi gândit unde veţi funcţiona, tot acolo?

Ar fi o soluţie să funcţionăm pe moment tot la Colegiul Naţional „Andrei Mureşnu”, dar să ne regrupăm pentru că sunt trei clădiri. Ar fi o soluţie să ne mutăm într-un local.

Sunteţi şi consilier local şi vă aduceţi aminte că, la desfiinţarea Şcolii Gimnaziale nr. 2 principalul motiv invocat a fost acela că este „o enclavă a rromilor”. Nu există riscul ca un liceu maghiar să fie tot o enclavă?

Ne-am gândit şi la asta, dar eu cred că nu este. Dacă ne gândim la situaţia Şcolii Gimnaziale nr. 2, acolo s-a format, pe parcurs, fără să… Nu era o şcoală de performanţă.

Poate că nu e potrivită comparaţia.

Vor apărea însă idei şi persoane care vor spune că va fi o enclavă. Eu consider că, într-un liceu maghiar, copiii maghiari pot comunica mai mult în limba lor maternă pentru că aceasta este o mare problemă la noi în Bistriţa şi în judeţ. Copiii noştri uită să vorbească limba maghiară. Limba română chiar o folosesc peste tot, pe stradă, printre blocuri, când se joacă. În cadrul şcolii suntem foarte răsfiraţi. Nu prea ne întâlnim nici noi, profesorii, cu atât mai puţin elevii, doar cei din clasă. În pauză ies şi discută cu toţii. Nu e nicio problemă, darne gândim să păstrăm şi elementele maghiare. Nu vrem să le pierdem de tot.

Nu există riscul să se ajungă la situaţii de genul celor din Harghita şi Covasna în care copiii maghiari să nu mai cunoască limba română?

Sigur că nu. În ce-i priveşte pe copiii care vin din Cireşoaia care nu vorbesc română decât la şcoală şi nu prea ştiu româneşte sau cei din Viţa, care au de asemenea nişte probleme, ne-am gândit şi la o soluţie: să formăm cercuri în care un profesor de română să îi ajute să recupereze şi să vorbească şi scrie corect în limba română. Am încercat şi acum varianta aceasta, dar suntem destul de răsfiraţi şi e greu. În schimb, avem after school, un profesor care îi ajută pe elevi să-şi facă temele pentru a doua zi.

Credeţi că liceul maghiar va putea funcţiona din anul şcolar 2015-2016?

Noi asta ne dorim să funcţioneze din anul şcolar 2015-2016 fiindcă acum e dorinţa ajunsă la culme. Era o zicală: boala lungă, moarte sigură. Sunt şi oportunităţi fiindcă se încurajează multilingvismul la nivel european, dar şi la nivelul României. Pot să vă spun că suntem ultimul judeţ cu maghiari în care nu există liceu de sine stătător limbă maghiară. 71 de şcoli au fost create de la Revoluţie. În luna noiembrie 2014, am avut o conferinţă în care am invitat foarte mulţi preşedinţi de fundaţii, asociaţii şi de şcoli maghiare în situaţia noastră. Ne-au prezentat exemple de bună practică şi nu prea au fost exemple proaste. Într-adevăr sunt şanse foarte mari să funcţionăm corect şi bine.

V-aţi gândit şi la un nume pentru liceu?

Da, ne-am gândit. Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” a pornit ca şi gimnaziu maghiar de fete. În al doilea război mondial, a primit numele de „Hunyadi János”, „Iancu de Hunedoara” pentru că Iancu de Hunedoara a deţinut cândva Bistriţa şi domeniul Bistriţei şi cumva vrem să ne amintim de eroul Iancu de Hunedoara despre care ştim foarte bine că are şi origine română. Şi român, şi maghiar, cred că ar fi ideal.

Interviu realizat de Cristiana Sabău