Actualitate

Preotul paroh al Bisericii Evanghelice, Johann Dieter Krauss, îi răspunde lui Marius Bălan

”Am luat act de adresa preşedintelui PER Bistriţa, Marius Bălan, destinată consilierilor locali, primarului precum şi mie ca reprezentant al comunităţii evanghelice lutherane din Bistriţa privind intenţia Primăriei de a relua o veche tradiţie a bistriţenilor de a folosi spaţiul din centrul vechi al oraşului ca piaţă”.

Am luat act de adresa redactată de domnul preşedinte al PER Bistriţa, Marius Bălan, destinată consilierilor locali, primarului precum şi mie ca reprezentant al comunităţii evanghelice lutherane din Bistriţa privind intenţia Primăriei de a relua o veche tradiţie a bistriţenilor de a folosi spaţiul din centrul vechi al oraşului ca piaţă.

Această luare de poziţie constituie părerea mea personală pe care o voi supune însă şi conducerii Parohiei spre a şi-o însuşi şi spre a lua la rândul ei o poziţie în acest context.

Iniţial, Piaţa Centrală a Bistriţei a servit ca piaţă de desfacere a produselor agricole obţinute de cetăţenii oraşului, care pe lângă activitatea lor principală de meşteşugari renumiţi dincolo de zidurile oraşului lor le obţineau din activităţile agricole de subzistenţă, şi care depăşeau nevoile lor stricte. Într-o primă etapă, Biserica Evanghelică de azi (Biserica cu hramul Sfântului Nicolae înaintea reformei lutherane) era împrejmuită de un zid care marca perimetrul interior al unui spaţiu de ultimă retragere în cazul unei invazii şi în interiorul căruia se afla primul cimitir al oraşului, precum şi curtea şcolii care a fost amplasată în partea de sud-vest a acestei împrejmuiri (în locul ocupat actualmente de statuia poetului Andrei Mureşanu). Tot în cadrul acestui zid de împrejmuire se afla o a doua clădire, şi anume casa predicatorilor (preoţilor auxiliari) pe latura de nord-est, vizavi de ansamblul de bolţi (Sugălete) numit Kornmarkt, ceea ce înseamnă piaţa de cereale. De acest zid împrejmuitor erau lipite standurile comercianţilor, iar în zilele de târg aici se desfăşura activitatea comercială, târgul de animale fiind amplasat în actuala zona a Bulevardului Decebal.

După ce zidul de împrejmuire a fost demolat, tot aşa şi Casa Predicatorilor şi cimitirul din jurul bisericii a fost abandonat, amenajându-se cel de la marginea cetăţii (actualul Cimitir Evanghelic), spaţiul din jurul bisericii a devenit în întregime piaţă de desfacere, oferind o imagine pitorească, cum putem observa în imagini ale vremii respective. Atunci, Piaţa Centrală nu era acoperită de spaţii verzi, ci era pavată cu piatră ca orice piaţă centrală a unui oraş civilizat, uşor de întreţinut. După demolarea vechiului Gimnaziu Evanghelic în 1935, piaţa a fost amenajată cu spaţii verzi şi cu spaţii plantate cu flori. O imagine fotografică în monografia lui Otto Dahinten din anul 1890 arată piaţa pavată cu piatra şi plantată cu arbori de dimensiuni decente, care nu obturează imaginea grandioasă a monumentului cel mai reprezentativ al orasului.

În cadrul unui plan de reamenajare a Pieţei Centrale, ar fi de dorit să se refacă această structură a pieţii şi ar trebui, după părerea mea, să se ia in vedere limitarea spaţiilor verzi la suprafeţe mai mici, plantarea lor cu flori de sezon (cum se face cu mare măiestrie de serviciul public şi în prezent) şi înlocuirea actualilor arbori supradimensionaţi şi, de altfel şi bolnavi, cu arbori ornamentali de mai mici dimensiuni, care ar scoate în evidenţă atât clădirea în reabilitare a bisericii cât şi ansamblul unic în această zonă a continentului (arcadele în mare parte reabilitate cel puţin în ceea ce priveşte faţadele) ale Sugăletelui, care acum este acoperit privirilor de nişte arbori de o calitate şi un aspect îndoielnic şi care datorită faptului că de o vreme bună încoace nu au mai fost nici măcar toaletizaţi si care compromit lucrările costisitoare de restaurare a faţadelor istorice de mare valoare. De asemenea, extinderea zonei pietonale asupra pieţei, incluzând-o şi pe aceasta, ar fi o măsură adecvată acestei inimi a oraşului, protejând totodată substanţa arhitectonică şi de efectele nocive ale poluării cu gazele de eşapament.

O reamenajare a zonei ca loc de desfăşurare a activităţii specifice a unei pieţe, bine gândite şi organizate, salubrizate cu grijă ar putea să-şi ia un exemplu din multe oraşe europene cu substanţă arhitectonică valoroasă şi nu ar contraveni întru nimic demnităţii lăcaşului de cult, ba dimpotrivă ar concentra si această latură a vieţii oraşului acolo unde îi bate inima şi sunt sigur că Mântuitorul nu ar avea nimic împotriva faptului că viaţa oraşului s-ar concentra mai mult în jurul Casei Lui. Când i-a izgonit pe negustori din Templu, El s-a îndreptat împotriva unui abuz flagrant: distragerea atenţiei prin negoţul exagerat care se desfăşura în jurul Templului de la menirea propriu zisă a acestuia de a fi Casa Domnului. Biserica din centrul Bistriţei este Casa Domnului, care în ultimii ani i-a unit pe bistriţeni într-un mod deosebit în solidaritate pentru reconstruirea ei după devastatorul incendiu din 11 iunie 2008, culminând în Declaraţia Comună de la Bistriţa a celor mai înalţi prelaţi ai bisericilor istorice din Transilvania în 24 august 2013. Biserica nu trebuie să fie un spaţiu rupt din viaţa societăţii, o insulă străină de viaţa de zi cu zi a populaţiei. Dacă în jurul ei pulsează viaţa urbei, atunci îşi îndeplineşte menirea ei şi este în mijlocul oamenilor, la care Hristos şi-a trimis ucenicii.

Johann Dieter Krauss, preot paroh evanghelic

12 comentarii

  • Domnule Krauss, inainte de a face pe urbanistul ar fi bine sa declarati veniturile parohiei din care va infruptati. Chiriile pe care le percepeti si circuitul banilor pt ca in cadrul comunitatii aveti o problema. Unde sunt miile de euro din chiriile spatiilor centrale? In ce activitati culturale se investesc? Astept raspuns pt ca in orice alte chestiuni aveti reactie ultra-rapida.

    • Stimata (Doamna sau Domnisoara) Ioana!
      Spre deosebire de Dvs. imi semnez întotdeauna intervențiile și nu ma ascund după anonimat. Nu obișnuiesc sa jignesc pe nimeni in interventii sau comentariile mele destul de rare. Nu fac pe urbanistul, dar obisnuiesc sa privesc o problema ca cea la care fac referire in articol, intr-un context mai amplu, cum este si firesc. La intrebarile referitoare la mijloacele financiare ale Prohiei, pe care mi le adresati intr-un ton agresiv si necuviincios (nota bene!) n-am vrut sa raspund intai, dar o fac totusi: Veniturile nostre sunt declarate transparent, asa cum ne cere asta legea in fata institutiilor abilkitate in acest sens. Chiriile pt spații de locuinta in imobilele noastre sunt modice. Cele pentru spatii comerciale sunt la limita inferioara a preturilor de pe piata, sau sunt stabilite prin HG (spatii retrocedate si folosite pt asezaminte de educatie). Ele se investesc pe baza unui plan de buget controlat si vizat de institutiile abilitate in acest sens conform legislatiei in vigoare. Nu va temeți! Nu ma înfrupt eu si nimeni altul din ele. Eu nu sunt renumerat altfel pentru munca depusa decat un profesor gimnazial cu studii universitare, pe care le-am si absolvit. Daca veniti la Prohie pt a Va satisface curiozitatea, iesind din anonimat, imi voi aloca timpul necesar pentru a Va da lamuriri suplimentare. Dealtfel as vrea sa mentionez doar faptul ca Parohia a dat spre administrare si folosința municipalitătii clădirea fostului Gimnaziu Evanghelic (CNLR) cu titlu gratuit pentru 99 de ani. Si ar fi frumos , daca ati vorbi cu mai mult respect cuiva, pe care ma indoiesc ca il cunoasteti incat sa-i vorbiti in tonul in care o faceti. Va multumesc!

  • Un bun consilier a primarului. Piața trebuie să fie privită ca o utilitate pentru bistrițeni nu ca o realizare cu orice preț. Densitatea de locuitori în zona propusă este relativ redusă, implicit și cumpărătorii. Spațiul redus al unei zone de promenadă și lipsită de circulație auto, invocată și de dumneavoastră, se va reduce și mai mult cu această piață. Piețe ambulante ar fi utile în zone de densitate mare a populației, ar fi eficiente pentru producători și nu ar perturba puținele oaze de liniște ale orașului.

  • Primarul Cretu care nu duce lipsa de idei tampite, vrea sa transforme Piata Centrala din Bistrita in piata de zarzavat. Nimeni nu contesta nevoia unei piete de produse bio in Bistrita. Pentru asta insa, cea mai potrivita locatie esta Piaţa Mica (numita si Pieţişor) unde a mai functionat si in trecut o piata de zarzavat. Pana la urma, de ce sa sacrifici parculetul din Piata Centrala cu Biserica Evanghelica in centru, care confera nota de personalitate si identitate a orasului. In fond Piata Centrala nu trebuie transformata in zona pietonala, fiinca a fost si este o zona pietonala. Pentru asta nu trebuie sa tai pomii si sa desfiintezi peluzele inierbate, inlocuindu-le cu placi de beton. O zona pietonala nu inseamna numai betoane, fara pic de verdeata. Cat priveste lipsa de vizibiltate catre ansamblul Sugalete aceasta nu se datoreaza pomilor ci amplasarii fara nici o logica a “Cortului de Cultura” cat si a scenei exact in mijlocul drumului. Acestea creaza o senzatie de inghesuiala in locul care ar trebui sa ofere o vizibilitate si perspectiva asupra zonei perimetrale a pietei.

  • Tot cu BOR-ul? Daca va opreati dupa primul paragraf, acela cu felicitarile, era ideal. Asa…..fiecare cu pasarica lui, Dumneavoastra detineti un stol de pasarele, toate despre BOR. Nu deschideti si o asociatie de ornitologie? Poate vine si raul adrian, si inca vreo doi-trei. :))))

  • Bai fratilor, dupa mintea unora ar trebui sa ne intoarcem in EVUL MEDIU. Ce an va surade 1600 sau 1700?. Ati inebunit mai uitativa in calendar, suntem in sec.xxI. Cum ar arata centrul Parisului plin cu tarabe, oratanii si tarani care-si vand produsele, ca asa era pe vremea lui Ludovic al XIII, 1600-1610. Noroc ca ei au oameni destepti. Ma intreb cam ce procent ar lua Cretu daca ar candida ca primar al Parisului si ar venii cu astfel de idei „geniale” in campanie.

  • Pare o problema spinoasa ceea ce discutati aici 🙂

    In Sibiu, in fiecare sambata, intre orele 08-14 este amenajata o piata volanta, intr-o zona relativ centrala, pentru vanzatorii de produse bio si producatorii locali de legume, fructe, paine, dulciuri, lactate.
    Va pot asigura ca acea piata geme de lume in intervalul orar mentionat.
    La cateva ore dupa ce se tremina totul revine la normal, daca nu ai sti nici macar nu ai banui ca acolo a fost piata mai devreme. Piata se numeste Piata Taraneasca Transilvania si puteti cauta informatii pe net, inclusiv poze.
    Oare la Bistrita nu s-ar putea organiza asa ceva?

    • Da sunt deacord cu tine, dar nu acolo. Reactivati zona pietisor, pusa la punct se preteaza la asta, asta a fost si inainte, dar trebuie sa si gandeasca cineva. Daca tot vrei sa ne dai sfaturi invatene altceva, ceva la care te pricepi.

  • Stimate domn…! 🙂
    Am cumpanit mult pana sa ma decid daca va scriu pentru a va clarifica un aspect important pentru d-voastra, devreme ce tema principala a mesajelor pe care le postati este BOR.
    Pornesc de la premiza ca sunteti botezat ori sunteti nas de botez, sunteti cununat sau poate ati cununat la randul d-vosatra in Biserica Ortodoxa Romana.
    Iata ce scrie in Statututul Bor: „Dispoziþii generale : Art. 1 – Biserica Ortodoxã Românã este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici, monahi si mireni…”. Mirenii suntem noi, crestinii care nu sntem clerici, monahi etc.
    Pe cale de consecinta, daca ipoteza mea este corecta, criticile pe care le indreptati catre BOR sunt de fapt… un soi de autocritica. 😉 De asemenea, raman o critica la adresa celorlalti mireni care nu au o implicare directa adminstrativa, misionara etc..
    Doamne ajuta! 🙂

  • Pt. Andreicut Sec. … Stimate Domn. D-vs faceti o confuzie din necunoastere a ideilor ecologiste si necunoasterea locului cu pricina. Ori o faceti din buna stiinta, si ne amestecati dupa pofta inimii cu BOR. Va amintesc ca suntem o formatiune politica putin mai altfel ca celelalte partide si nu facem parte din structurile BOR. In toate aceste actiuni nu dorim altceva decat sa redam Bistritenilor o zona modernizata unde s-a mai facut comert de acest fel si anume in PIATA MICA numita PIETISOR. Mai subliniez si faptul ca atat noi cat si BOR nu intentionam sa vindem icoane intr-o zona care apartine unui alt cult. Ideea de baza este sa nu diminuam spatiul verde din zona care acuma arata f. bine si sa taiem copacii ca sa facem loc pt. mese si lazi de prune. mere etc. Avem si alte locatii si mai trebuie doar bunavointa edililor ca sa facem un lucru serios si elegant. In fapt nu trebuie incurcate lucrurile si sa acuzi o entitate numita BOR ca ei n-au cerut nimic in acest sens. Cererile sunt strict a Partidului ECOLOGIST.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.