Potrivit unor documente păstrate de Muzeul Brukental din Sibiu, Biserica din Jelna a fost la început catolică şi purta hramul Sfântul Petru. În 1455, aici erau importante relicve creştine: fragmente din veşmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus şi pământ de la Mormântul Sfânt de la Ierusalim. În anul 1502, Biserica avea un steag aurit pentru procesiuni religioase. În 1558, obiectele catolice sunt vândute, biserica devine lutherană, se ridică turnul din piatră şi se montează un ceas. Astăzi, totul e ruină.
Regrete din partea locului
„Mă duc din când în când şi mă uit la ziduri, ştiu că şi acolo s-au rugat oameni, au plâns pentru necazurile lor şi i-au mulţumit lui Dumnezeu pentru bucuriile lor. Şi mi se rupe inima că văd cum n-a mai rămas mai nimic din biserica asta decât nişte ziduri pustii pe care nu le-a mai vrut nimeni, că-n rest au furat tot”, spune tanti Dochia, vecină cu Biserica Evanghelică din Jelna, monument din secoul al XVI-lea.
Vorbind despre biserică, tanti Dochia lăcrimează şi mă face să simt cum mi se umezesc şi mie ochii. Ne aflăm amândouă în faţa a ceea ce specialiştii numesc „biserică fortificată cu incintă şi turn”, dar, în realitate, stăm în faţa a ceea ce a rămas din ea. Distrusă, pustie, plină de bălării, biserica saşilor are în vecinătate un alt lăcaş de cult, nou-nouţ, împrejmuită cu gard din piatră. E noua biserică ortodoxă.
„Înainte să facem biserica asta, nouă, noi, ortodocşii, am vrut să luăm pe a saşilor şi să o reparăm, dar nu ne-au lăsat, au zis că-i monument şi că trebuie să aducem piatră de nu ştiu unde, să facem tot felul de lucruri costisitoare. Saşii au plecat, noi, ortodocşii, nu am avut bani, şi aşa a rămas, biserica lor pustie. Numai cine n-a vrut n-a furat cărămizi şi grinzi din ea. Eu cred că-i păcat. Nu contează a cui e biserica, e Casa Domnului. Cum să furi din Casa Domnului? Cum să o laşi să cadă la pământ?Dar uite aşa s-a întâmplat şi nu mai e nimic de zis”, mai spune ea.
De unde poate veni salvarea
Totuşi, lucruri nu sunt pierdute definitiv şi irevocabil. Asociaţia Noserland din care face parte şi artistul plastic Alexandru Gavrilaş şi-a propus să salveze ce a mai rămas din biserică şi să o transforme într-un punct turistic. Se va întâmpla dacă va pune umărul la acest demers şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, interesat, se pare, să amenajeze aici un punct turistic.
„Biserica din Jelna e pe lista monumentelor istorice. Datează din secolul al XVI-lea. Ani de zile nu s-au făcut aici niciun fel de lucrări, de întreţinere sau de reparaţii. Saşii au plecat, iar biserica a rămas în grija tuturor şi a nimănui. Cultul ortodox şi-a construit o biserică pe proprietate, în imediata vecinătate şi asta este. Acum, Consiliul Judeţean vrea să ia în proprietate Biserica Evanghelică. Nu va fi o restaurare fiindcă ar fi inutil şi ar presupune nişte costuri mult prea mari, dar se doreşte o conservare şi transformarea a tot ce a mai rămas într-un punct turistic care ar putea fi atractiv pentru toată zona”, a spus Gavrilaş.
L-am întrebat ce ar putea vedea turiştii în incinta acestui potenţial complex.
„Nu se păstrează doar ziduri. Acum doi sau trei ani, Universitatea de Arte de la Cluj a restaurat o parte din fresca din biserică, mai există foarte multă piatră sculptată, există pictură care mai poate fi restaurată. În sine, conservarea ruinelor cu acoperirea lor, păstrarea altarului şi construirea unui spaţiu cu destinaţie turistică ar putea fi o soluţie. Perimetrul zidurilor bisericii este de 20 de ari. Dacă pe aceasta suprafaţa vom găsi vestigii ale arhitecturii din Transilvania sau ale picturii din secolul al XVIII-lea fiindcă aceasta a fost făcută ulterior, în altar care va fi reacoperit vor putea fi expuse câteva din frescele care au fost recuperate de pe pereţii bisericii, atunci cu siguranţă că poate deveni un punct turistic”, a spus Gavrilaş.
Ar fi minunat să se întâmple aşa câtă vreme noile construcţii ale ortodocşilor nu vor eclipsa în totalitate permietrul din centrul satului Jelna.
Puţină istorie
Piatra de temeile a Bisericii Evanghelice din Jelna a fost pusă undeva prin secolul al XIII-lea. Datele culese de istorici arată că ea aer fi fost finalizată în 1482. În 1514-1516 a fost pictată, în interior fiind descoperite imagini cu Sfântul Petru, acesta fiind, de altfel şi hramul bisericii.
Cristiana Sabău
Tulai Doamne da’ mandra-i besereca noua ! Daca pune si niste precesne cu Guta la difuzor o sa vina turistii la Jelna ca la balamuc. Pacat ca nu le-o dat sasii biserica veche ca sigur o faceau la loc frumos.
Mare dreptate are cel ce a scris acest articol , in acest sat nimic nu mai e ce a fost , in loc sa restaureze ceva care chiar are importanta ei mai bine investesc in ceva nou si lasa in ruine monumente vechi si importante , ce sa faci asa e romanu’ daca nu furi nu esti roman …. eu sunt din Jelna si nu imi convine ce se intampla in acest sat dar nu am ce face sunt multi impotriva …
Oare cum te simti, tu, asa ca duhovnic al localitatii cand stai intr-o casa noua cu termopane, cu o biserica noua, toate astea pe locul unde a fost de sute de ani o biserica pe care NU ai bani sa o renovezi !!!? Pentru toate celelalte se gasesc bani!
O biserica renovata are istorie, suflet, valoare, ar aduce cu siguranta turisti, locuitorii satului ar realiza valarea de langa ei….Cati oameni din Bistrita stiu toate informatiile din acest articol?
Eu sunt ortodox, dar mi-ar fi rusine sa ma duc la o sluba in biserica noua, alaturi de ruinele lasate in uitare pentru care nu se gasesc bani!
La fel simt vis a vis de constructia catedralei de la Bucuresti care arunca in uitare toate bisericutele de lemn ale bunicilor din tara asta!
Domnul a dat calea dreapta a luat!
Hai sa dam bani pentru o casa parohiala noua,o biserica noua NU pentru pastrarea trecutului!