În 20-22 septembrie, la Bistrița va avea loc a 29-a Întâlnire a Sașilor de pretutindeni, manifestare care se va desfășura sub motto-ul ”Împreună – Comemorăm – Clădim” și la care sunt așteptați circa 1.500 de sași, dintre care 1.000 din străinătate.
”După nouă ani, Întâlnirea Sașilor din nou la Bistrița. Este o statutare a existenței noastre și cu mândrie ne prezentăm portul popular, dansurile tradiționale, cântecele de fanfară. Prima Întâlnire a Sașilor a avut loc în 1991, până în 2007 – exclusiv la Biertan. În 2007, odată cu desemnarea orașului Sibiu drept capitală culturală europeană, întâlnirea a avut loc acolo, apoi a devenit itinerantă, Bistrița găzduind această manifestare în 2010. Suntem mândri că întâlnirea are loc anul acesta în Bistrița, sperăm să fie o manifestare frumoasă. Ne așteptăm la aproximativ 1.500 de participanți, din care 1.000 veniți din afara țării, sași plecați în Austria, Germania și nu numai. Vor fi prezenți Ambasadorii Austriei, Germaniei, Consulul Germaniei la Sibiu”, spune Cristian Roth-Gross, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) – Filiala Bistrița-Năsăud.
Nu este exclus ca la Bistrița să ajungă, cu această ocazie, și președintele României, Klaus Iohannis. ”Despre alte oficialități mai înalte nu avem nicio veste clară deocamdată”, a menționat Cristian Roth-Gross, întrebat despre acest subiect.
Vineri 20 septembrie, de la ora 17.00, la Palatul Culturii sunt programate vernisajul expoziției de pictură Gustav Gross (1929-2014), un moment muzical (”Fraternitate”) și prezentarea cărții ”Amintirile maistrului marochiner Arthur Wollmann din Bistrița și Sebeș (1906-2001)”.
Sâmbătă 21 septembrie, după deschiderea standurilor de artă populară (ora 10.00, Piața Centrală) va avea loc o slujbă festivă la Biserica Evanghelică (ora 11.00), oficiată de ”un preot-surpriză”. La 12.30 începe parada portului popular pe traseul Piața Centrală – str. Dornei – pietonal Liviu Rebreanu, urmată de un program artistic. După-amiaza, începând cu ora 15.00 – prelegere festivă, decernarea medaliei Honterus și prezentarea întregului poștal ”100 de ani de la aderarea saşilor la România” la Palatul Culturii, iar de la ora 17.00 o ceremonie de comemorare a exodului sașilor din Transilvania de Nord acum 75 de ani (monumentul din Piața Dominicană). De la ora 19.00 este programat un concert extraordinar al orchestrei din orașul înfrățit Wels (Austria), la Palatul Culturii.
Duminică 22 septembrie: slujbă la Biserica Evanghelică (ora 10.00) și concert de fanfară la foișorul din Parcul Municipal (ora 15.00).
Pentru sași vor fi organizate diferite momente artistice (vineri seară – balul sașilor, cântă Trio Saxones +, sâmbătă seară – Fanfara din Traun, duminică seară – Helmut Kasper) și în cortul care va fi montat în Piața Centrală, acolo unde participanții vor lua și masa. ”Ne cerem scuze pentru inconvenientele create prin amplasarea cortului, dar s-a considerat că așa ar fi bine, astfel încât lumea să nu se îndepărteze de epicentrul acțiunilor”, a spus Cristian Roth-Gross.
Duminică, sașii originari de pe aceste meleaguri vor merge să viziteze localitățile natale.
Manifestarea de la Bistrița este organizată de Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania (Siebenburgen), în colaborare cu Primăria Bistrița, Parohia Evanghelică CA, HOG Bistritz Nosen, Colegiul Național ”Liviu Rebreanu”, Landul Karnten.
Thomas Hartig a precizat că în Bistrița-Năsăud comunitatea germană mai numără până în 500 de persoane, fiind în continuă scădere.
În 2019 se împlinesc 75 de ani de la exodul saşilor bistriţeni, în urma invaziei trupelor sovietice. Sătenii au plecat în toamna anului 1944 în refugiu, cu care trase de boi sau cai, iar orăşenii în camioane şi vagoane de marfă. Oraşul austriac Wels i-a primit pe saşi în 1944 când a fost emigrarea în masă. Acolo trăiesc în prezent circa 3.500 de saşi şi cam tot atâţia în Wiehl (Germania). Cele două orașe s-au înfrățit cu Bistrița.
În 12 septembrie 1944, aproximativ 40.000 de saşi din Bistriţa şi zonele din judeţ au plecat în refugiu. În piaţeta de pe str. Mihail Kogălniceanu (azi Piața Dominicană), lângă fosta Mănăstire Dominicană, acum Căminul pentru persoane vârstnice, a fost amplasat un monument din bronz (”Exodul Sașilor”) în amintirea acelei zile.
Conform datelor istorice, în secolul XII coloniştii germani au urmat chemării regelui maghiar Geza II în Transilvania, iar războaiele au dus la împrăştierea saşilor transilvăneni în toată lumea. Cei mai mulţi trăiesc acum în Germania, aproximativ 300.000. După evacuarea din 1944, saşii din nordul Ardealului au rămas în vest. Cei repatriaţi în 1945, circa 6.000, au părăsit România comunistă în perioada 1970-1985, majoritatea stabilindu-se în Germania.
Printre organizatori se numara bineinteles si Biserica Evanghelica CA din Romania precum si Guvernul Romaniei, Departamentul pentru Relatii Interetnice.
Anul acesta sarbatorim si 500 de ani de la terminarea turnului bisericii.
Sloganul sub care se desfăsoară Întâlnire a Sașilor de pretutindeni, ar trebui să fie: ”Împreună – Comemorăm – Clădim- DEMOLAM” . Si asta pentru ca viceprimarul Niculae, a pus gand rău terenului Liceului Tehnologic Agricol, una din cele mai vechi scoli de profil din Ardeal care anul viitor va aniversa 150 de ani de existenta. După cum se ştie, Forumul Universităţii Săseşti din Sibiu hotărăşte, la 12 decembrie 1868, ridicarea a trei şcoli de agricultură în Transilvania, dintre care una să se înfiinţeze la Bistriţa. Aceste şcoli aveau drept scop să instruiască tinerii agricultori saşi, cu noile descoperiri europene în domeniul culturii plantelor şi creşterii animalelor, după sute de ani de agricultură tradiţională. Asadar, şcoala de agricultură Bistriţa si-a deschis porţile la 15 aprilie 1870 si de atunci functionează fără întrerupere.
Revenind la subiect, conform Legii nr.57/2019, Art. 312. – Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol care nu au în proprietate sau în administrare ori în folosință terenuri agricole în extravilan primesc în folosință, prin grija Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, o suprafață de minimum 10 ha, în echivalent arabil, pentru constituirea lotului didactic experimental. Asta nu inseamna că intreaga suprafață de 32 hectare, aferentă Liceului Tehnologic Agricol Bistrița, nu ar putea sa ramană in administrarea scolii pentru scopuri didactice, fiindcă legea stabileste că e vorba de MINIMUM 10 hectare, fara sa precizeze vre-un plafon maxim.
Cu prilejul inaugurării Clădirii Laboratoarelor de la Academia de Agricultură din Cluj în octombrie 1932, Regele Carol II spunea în discursul său un mare adevăr valabil si in prezent: „Nu trebuie să uite nimeni – fie profesor, fie student, că oricât ar învăţa în laboratoarele care se găsesc între aceste ziduri, laboratorul cel mai spornic şi cel mai bun în pământ este”.
1. Liceul Agricol din Bistrița este acuzat că și-a lăsat pământul în paragină și trebuie dat la alții. În același timp profesorii de la Liceul Agricol din Bistrița au primit gradații de merit pe bandă. Normal că nu se potrivește și una și alta.
2. Se motivează că numitul consiliu de administrație al liceului a votat pentru schimbarea destinației terenului de practică. Mă întrebam cu câțiva ani în urmă de ce învățământul agricol are nevoie numai de profesori de paie în consiliul de administrație. Acuma vine și răspunsul. Dar ca să fie toți râme, eu vă spun drept că nu mă așteptam.
3. Culmea culmilor, groparii învățământului bistrițean acuma dau lecții la alții.
Toate acestea sub oblăduirea HOG Bistritz, sub conducerea președintelui Franschy, aliatul comuniștilor din Bistrița, Crețu și Niculae. Rușine Franschy!