Mănăstirea Salva și-a serbat hramul. Mitropolitul Andrei a oficiat slujba

ACTUALIZARE Mănăstirea Salva și-a celebrat hramul, ”Izvorul Tămăduirii”, pe care îl poartă biserica nouă a aşezământului monahal, sfinţită acum trei ani.

Slujba a fost oficiată de IPS Andrei Andreicuț – Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de un sobor de preoți în frunte cu protopopul Năsăudului, Ioan Dâmbu, pe un podium special amenajat în curtea mănăstirii, răspunsurile la strană fiind date de corul măicuţelor.

Mănăstirea Salva a fost ctitorită în 1994 cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu, la dorinţa credincioşilor din comuna Salva şi a preotului paroh. La început a fost ridicată o biserică mică, pentru oficierea sfintelor slujbe, care a primit hramul „Sfântului Ioan Botezătorul”.

Finalizată în scurt timp cu ajutorul financiar al credincioşilor din comună, biserica s-a dovedit neîncăpătoare, astfel că în 10 mai 1994 ÎPS Bartolomeu a sfinţit piatra de temelie pentru biserica mare cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, sfinţită în 2013 în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu.

Odată cu proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor Martiri Năsăudeni, biserica a primit cel de-al doilea hram, întrucât mănăstirea este aşezată în apropierea locului unde ei au fost martirizaţi. Mănăstirea are aşadar trei hramuri: „Izvorul Tămăduirii”, sărbătorit în vinerea de după Paşte, „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, celebrat de Sânziene, pe 24 iunie, precum şi „Sfinţii Martiri Năsăudeni – Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu”, în 12 noiembrie. Acest din urmă hram a fost atribuit întrucât aşezământul este situat în apropierea locului unde aceştia au fost martirizaţi. La Mănăstirea Salva sunt 20 de măicuţe conduse de stareţa Stravofora Emanuela Moisa.

Ortodoxia sărbătoreşte vineri Izvorul Tămăduirii sau de viaţă dătător, praznic închinat Maicii Domnului, la care preoţii împart Aghiasma Mică. Conform legendei, Maica Domnului i-a arătat împăratului Leon cel Mare un izvor cu apă vindecătoare. Este un praznic al Maicii Domnului şi o zi de sărbătoare care datează din secolul al V-lea, amintind de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. În biserici şi mănăstiri, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte în această zi sfinţirea apei, dar şi la fântâni şi izvoare, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate. Credincioşii care participă la Sfânta Liturghie iau aghiasmă, numită Aghiasma Mică, pe care o folosesc la stropirea caselor, grădinilor şi ogoarelor.

Foto: arhivă