Ajuns deja la a cincea ediție, Atelierul urban de la Bistrița și-a propus în acest an să își concentreze atenția pe studierea spațiile publice aflate de-a lungul axei de transport feroviar. Aceste spații ar putea fi conectate în viitor printr-un traseu coerent.
După ce ediția din 2012 s-a focusat pe amenajarea unor spații publice din centrul istoric, inclusiv activarea pasajelor vechii cetăți, ediția din 2013 a urmărit punerea în valoare a apei în oraș, iar ediția din 2014 a avut ca scop valorificarea zidului cetății prin amenajarea unui traseu cu spații publice de-a lungul traseului acestuia, începând cu ediția 2015 atelierul și-a propus să iasă în afara centrului istoric, focusându-se pe cartierele de locuinţe colective şi problemele specifice acestora.
Ca o continuare a ediției de anul trecut, atelierul urban de anul acesta a abordat opțiunea unor legături între anumite cartiere pe axa Est-Vest a orașului, urmând traseul căii ferate. Analizând tronsonul urban al acestei axe, au fost identificate 16 spații cu potențial de valorificare. Dintre acestea au fost selectate trei spații pentru o detaliere suplimentară, se arată într-un comunicat al Liceului de Artă “Corneliu Baba” din Bistrița.
Principiul general a fost conturarea unui traseu cu puternic caracter pietonal, însoțit de o axă velo. Spaţiile publice adiacente acestui traseu, fie că e vorba de mici scuaruri, piaţete sau zone verzi, au calitatea de a susține activități ale cartierului dar și un traseu de promenadă.
Intervenţiile propuse de către studenţi pornesc de la nevoile imediate ale locuitorilor acestor zone, indentificate printr-o analiză alternativă a pulsului vieţii publice în diferite momente ale zilei şi printr-o serie de interviuri cu locuitorii.
Fiecare dintre cele trei spații detaliate a primit un caracter specific, luându-se în calcul necesitatea unor treceri la nivel, legătura dintre cartierele de locuințe colective și zona industrială, conectarea cartierului de la nordul căii ferate cu centrul. Ne-am îndreptat atenția spre conversia unor spații dezafectate în centre de cartier, integrarea unor elemente de infrastructură existente într-o amenajare peisageră, reorganizarea parcărilor și a spațiilor verzi dintre blocuri.
Studenții participanți: Larisa Bucatariu, Alexandru Cobe, Alexandru-Andrei Haraga, Andrei Mureșan, Andra Vlădoiu.
Coordonatori: arh. Vlad Creoșteanu, arh. Adriana Măgerușan.
Organizator: Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Bistrița, Liceul de Artă “Corneliu Baba” din Bistrița.
In zona caii ferate incepand din gara si pana la intersectia cu DN17C e nevoie de interventii radicale privind sistematizarea. Aici orasul este rupt in doua iar circulatia auto este practic strangulata din cauza liniei ferate care duce spre Bistrita Bargaului. Aproape nu se justifica blocarea orasului pentru o circulatie feroviara atat de redusa. Gaselnita lui Cretu de a construi o platforma de beton cocotata peste peroanele de tren din gara Bistita este o solutie complicata, costisitoare si inutila cu atat mai mult cu cat ea nu rezolva problema fluidizarii circulatiei auto in zona garii. Dimpotriva, accesul pe platforma presupune construirea unor rampe care complica si mai mult circulatia, intrucat strazile din jurul garii sunt inguste. Pe de alta parte la cate trenuri si ce fel de trenuri vin sau pleaca din gara Bistrita, sala de asteptare si peroanele stau mai mult goale. Ce rost are sa mai faci o platforma suspendata sub care nu se intampla nimic.
De aceea, o solutie mai realista si posibil de realizat ar putea fi eliminarea tuturor liniilor secundare de manevra care ies din gara spre Unirea, astfel incat sa ramana doar linia principala care duce spre Bistrita Bargaului. Operatiunile de manevra feroviara ar putea fi mutate in partea de vest a garii prin construirea unui triaj intre pasarela veche si pasarela noua. De asemenea, daca se muta si activitatea de transcontainer CFR din gara Bistrita, in locul ramas s-ar putea construi un sir de peroane pentru autogara, fara a mai fi nevoie de platforma suspendata. Astfel, gara Bistrita fiind cap de linie ar putea fi amenajata precum Gara de Nord din Bucuresti in care intra si ies trenurile de calatori. Circulatia feroviara spre Bistrita Bargaului este extrem de redusa si prin urmare legatura intre strada Garii si Tarpiului s-ar putea realiza printr-o trecere la nivel.
In felul acesta s-ar putea deschide circulatia auto intre Strada Garii si Tarpiului prin trecere la nivel cu calea ferata peste o singura linie, la fel ca pe strada Cuza-Voda sau Ioan Slavici. De asemenea ar putea fi amenajata o trecere la nivel si in zona strazii Romana, ceea ce ar fluidiza si mai mult circulatia auto in zona de peste calea ferata.
Tema celei de-a cincea ediții, a Atelierului urban de la Bistrița, intitulata”Spații publice de-a lungul căii ferate” este extrem de necesara si utila. Aceasta abordare permite sistematizarea in mod unitar a intregii zone si integrarea ei in sub aspect urbanistic in cartierele invecinate. Pe aceasta cale exista si posibilitatea de identificare a unor perimetre cu potențial de valorificare propriu.
Astfel, la intersectia dinspre strada Ioan Slavici , cu strada Eroilor se afla o suprafata generoasa de teren pe care a functionat fosta “Gara de Est” si care in prezent a devenit un fel de maidan, ocupat de linii ferate secundare dezafectate, peste care cresc tot felul de balarii, dand un aspect dezolant zonei respective. Aici ar trebui sa ramana doar linia ferata principala spre Bistrita Bargaului care ar putea fi mascata de un gard viu pe ambele parti. Fiind in prelungirea strazii Eroilr, pe aceasta suprafata ar putea fi amenajata “Piata Eroilor”, unde sa fie construita o biserica monumentala cu hramul “Inaltarea Domnului” si care sa fie piesa dominanta a pietei. Pentru accentuarea caracterului de monumentalitate, biserica ar trebui construita pe un demisol inalt care sa permita accesul in interior prin intermediul unei scari ample cu trepte desfasurate pe toata latimea fatadei de intrare situate pe latura de vest. Piata Eroilor ar putea fi mobilata si cu o fantana arteziana situata pe axa bisericii si amplasata in dreptul intersectiei dintre strada Poienii cu strada Burgului. In interiorul pietei, intre biserica si fantana arteziana la o anumta distanta pe aceeasi axa ar putea fi amplasat Monumentul Eroilor, eventual prevazut si cu o “flacara vesnica”. Un avantaj al acestui loc este si pozitionarea pe diametrala Nord-Sud a orasului care face legatura intre cartierul Subcetate si partea de est a parcului Municipal, trecand prin Centrul Civic de la Prefectura.
E absolut necesara o regandire urgenta a intregii zone a caii ferate pentru ca arata deplorabil si se face risipa de potentialul urias pe care il are zona la dezvoltarea orasului.