Protest la Tărpiu. Soluţiile societăţii civile pentru gestionarea deşeurilor

(FOTO) Peste 100 de persoane au protestat la Tărpiu, în fața depozitului ecologic, cerând soluții durabile pentru gestionarea deșeurilor și spunând că s-au săturat de mirosurile insuportabile degajate de la groapa de gunoi. La fața locului a venit vicepreședintele CJ Ioan Țintean, dar și primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan.

La un moment dat, protestatarii au impiedicat accesul unei maşini de salubritate în incinta depozitului, autospeciala retrăgându-se din zonă.

”În calitate de reprezentant al Consiliului Judeţean, care am în coordonare Compartimentul de Mediu, am venit să ascult doleanţele cetăţenilor din Tărpiu. După încheierea mitingului suntem dispuşi să ne aşezăm la masa tratativelor, unde intenţionez să le propun un program cu două puncte. Punctul unu ţine de chestiuni obiective, adică despre investiţii suplimentare pe care trebuie să le facă şi Consiliul Judeţean pe de o parte şi procesatorul pe de altă parte, iar la punctul doi vreau să le propunem un program cu acţiuni subiective, începând de la modul de funcţionare a utilajelor din dotare care trebuie să conducă la o procesare corectă încât să se elimine mirosurile, apoi sunt chestiuni de plantarea unor pomi care să îmbunătăţească aerul, şi din punctul de vedere al modulului doi, care urmează a fi pus în funcţiune, am luat act că oamenii doresc să-l mute undeva în pădure şi noi subscriem la această idee. Atunci cu siguranţă că masele de aer nu vor mai veni în acest loc. Este o chestiune care se rezolvă în timp, pentru că lucrurile se derulează pe bazaunui proiect. Acest proiect a fost discutat de acum 10-11 ani, s-au făcut întâlniri cu cetăţenii, au trecut etapele de aprobare, în Consiliul Local, în Consiliul Judeţean, dar admitem că în procesul de desfăşurare al activităţii pot să fie scăpări. Suntem la început şi facem tot ce ne stă în putinţă ca activitatea să se desfăşoare corect, să nu existe miros şi să fie condiţii de viaţă normale”, a declarat Ioan Țintean.

Memoriul cu revendicările solicitate de către organizatorii și susținătorii acestora cu ocazia desfășurării adunării publice ”Soluții durabile pentru gestionarea deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud” va fi transmis și în atenția tuturor primăriilor din județ, consiliilor locale și consiliului județean, instituțiilor deconcentrate și stakeholderi-lor locali și regionali. În ordine ierarhică, documentul va fi transmis și instituțiilor centrale:

”Societatea civilă, reprezentată de organizaţiile semnatare și rețeaua/coaliția Zero Waste România formată din peste 30 de ONG-uri și grupuri locale active în domeniul protecţiei mediului, dezvoltării durabile şi drepturile omului susțin comunitatea locală din Tărpiu și solicită autorităților adoptarea unor măsuri legislative şi logistice menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare al deşeurilor.

Potrivit unui Memoriou, remis redacţiei noastre, în colaborare cu experţi internaţionali, aceste organizaţii prezintă „soluţii viabile, implementate cu succes în alte oraşe/regiuni europene, şi nu numai, cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra sănătăţii cetăţenilor, economiei locale şi a mediului înconjurător, pentru optimizarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Bistrița-Năsăud”.

„Fără considerarea soluțiilor propuse, sistemul actual nu va putea atinge recomandările Uniunii Europene care solicită închiderea tuturor rampelor neconforme pană în 2025 și obiective ambițioase de reducere și reciclare prin votul recent în Parlamentul European pentru raportul “Eficiența Resurselor: Tranziţia spre Economia Circulară” [3], care prevede obiective obligatorii privind prevenirea generării deșeurilor, până în 2025: obiective de 70% reciclare pentru deșeurile municipale solide, respectiv 80% pentru deșeurile din ambalaje până în 2030; reducerea cu 30% a deşeurilor alimentare până în 2025; măsuri pentru a reduce masiv incinerarea deșeurilor, precum și eliminarea subvențiilor pentru incinerarea de orice tip (cu sau fără recuperare de energie); propuneri legale obligatorii de măsurare a indicatorilor “amprentei” pentru terenuri, materiale, apă și carbon până în 2018 – primul pas spre eficienţa resurselor.

Aceasta impunea în mod imperios reanalizarea efectelor depozitului de gunoi pe raza localității Tărpiu, luând în considerare dovezile poluării mediului pe plan local precum și peste tot în lume unde sunt depozite de gunoi sau instalații de ardere a gunoiului. Există dovezi clare că depozitarea în gropi și incinerarea deșeurilor prin orice metodă sunt adevărate ecocide, energia obținută prin cea din urmă este energie murdară și ineficientă.

Comunitățile din apropierea lor se confruntă mereu cu incendii și explozii, scandaluri de mediu, de sănătate publică, scandaluri agricole, social umane și financiare.

Tratarea mecanico-biologică se dovedește o metodă nefuncțională, scumpă, poluatoare care duce la apariția incineratoarelor, adică a fabricilor de cancer (vom depune dovezile la solicitarea dvs.).

Ca urmare a reanalizării impactului asupra sănătății comunităților învecinate, a mediului natural precum și afectării negative a vieții economice a zonei, cu o mare concentrare de resurse naturale și antropice, situată într-o bună zonă agricolă a județului, considerăm că alegerea acestei locații, strategiile de până acum precum și gestionarea Centrului Integrat de Management al Deșeurilor, sunt un eșec.

În acest context, înaintăm următoarele revendicări:

1. Acoperirea și stoparea depozitării în celula I a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Tărpiu, ca urmare a gestionării necorespunzătoare din ultimii 2 ani;

2. Stoparea poluării cu levigat a pânzei freatice și a apelor de suprafață din zonă prin verificarea și asigurarea unei bune funcționări pentru stația de tratare prin osmoză inversă;

3. Constituirea de urgență a unui Consiliu Consultativ (care să implice cetăţeni, reprezentanţi ai sistemului informal de reciclare, angajaţi din administraţie, consilieri locali si județeni, experți, operatori de salubritate, reciclatori, firme locale, organizații non-guvernamentale) care să participe la punerea în aplicare a strategiilor, care să evalueze etapele critice, să redefinească termenele limită, să programeze şi să faciliteze implementarea soluţiilor. Este vitală transparența decizională cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud pentru ca proiectul să funcționeze mai eficient și să poată fi efectiv implementat;

4. Achiziția în regim de urgență de noi servicii de salubritate sau descentralizarea serviciilor de salubritate în coordonarea și gestionarea primăriilor prin înființarea de servicii proprii de salubritate și implicarea salubrizatorilor locali existenți;

5. Impunerea prin caietul de sarcini în cadrul achiziției publice a colectării separate, programate în zile diferite, pe tip de deșeu;

6. Hotărâre de Consiliu Local prin care deșeurile să fie separate la sursă, în locuința cetățenilor, pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală/mixtă. Dacă îţi ţii gunoiul amestecat și nu colectezi selectiv, risipești;

7. Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atât în zona urbană, cât și în cea rurală, la sursă pentru a nu mai fi necesar transportul inutil la CMID Tărpiu. Studiile arată că deșeurile municipale și asimilabile constau în proporție de peste 50% în materie organică, biodegradabilă, care poate fi valorificată prin compostare;

8. Utilizarea stațiilor de transfer (platforme temporare de sortare intermediare) pentru depozitare intermediară, care ţine sub control ceea ce ajunge în rampă, poate fi eliminată aproape în totalitate depozitarea în rampă.

9. Înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reutilizare, Reparare şi Deconstrucţie, care poate aduce beneficii financiare considerabile administrațiilor locale şi cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar ajunge la groapa de gunoi. Cetăţenii pot dona aici produse, în special materiale de construcții sau alte materiale/bunuri de care nu mai au nevoie. Acestea sunt reparate şi revândute la preţuri accesibile.

10. Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci” prin taxarea doar pentru deșeurile reziduale/mixte/fracția umedă eliminată de cetățeni, ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor mixte. Solicităm GRATUITATE pentru colectarea deşeurilor biodegradabile şi reciclabile.

11. Solicităm interzicerea prin HCL a construirii de incineratoare de deșeuri, fără sau cu recuperare de energie, întrucât incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale şi mediului înconjurător”

12. Lansarea unei campanii de informare și educare a cetățenilor cu privire la separarea la sursă, prevenție și compostare a deșeurilor biodegradabile;

* Toate revendicările vor fi susținute cu informații, materiale, specialiști și soluții pentru implementare.

Lăsați generațiilor viitoare posibilitate de a dezvolta zona în mod durabil, pentru afaceri în turism și agroturism,în ferme de producerea alimentelor, în domeniul apiculturii, plantelor medicinale, toateîn armonie cu mediul.

Nu distrugeți sănătatea zonei, viitorul copiilor și liniștea bătrânilor noștri! Nu ne puteți sacrifica!

Nu toți vom putea să ne vindem proprietățile pentru a ne muta în locuri mai sigure pentru familiile noastre, așa cum se întâmplă peste tot în lume în jurul acestor investiții.

Înțelegem că problema deșeurilor este o problemă grea dar există rezolvare corectă. Împreună putem să oferim județului un model de rezolvare a problemei deșeurilor în conformitate cu noile cerințe UE și necesitățile societății.

În speranţa că sunteţi deschiși spre implementarea unor soluții eficiente pentru dezvoltarea durabilă a județului Bistrița-Năsăud, a inițierii procesului de transparență decizională în cadrul instituțiilor publice de profil și promovarea ca exemplu de bune practici, vă stăm alături.

Cu stimă,

Semnatari:
1. Daniel NIMIGEAN
2. Florin Ioan ȘUTEA
3. Gabriel Abel BUTUZA
4. Cristian Gabriel LEANCĂ
5. Rodovica MUTI
6. Fundația Alfa și Omega
7. Rețeaua/coaliția Zero Waste România formată din peste 30 de ONG-uri și grupuri locale
8. Asociaţia G.A.L. pentru Dezvoltare Durabilă în Microregiunea Bistrița-Șieu-Someș “RURALIS”
9. Asociaţia pentru Democrație și Liberalism ADEL
10. Partidul Verde – filiala Bistrița-Năsăud
11. Partidul M10 – filiala Bistrița-Năsăud
12. Autoritatea Națională de Combatere a Braconajului și Poluării

Foto: arhivă, depozitul de la Tărpiu