Guvernul a aprobat Strategia generală de descentralizare, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Strategia vizează oportunitatea transferării de noi competenţe de la nivel central la nivelul autorităţilor locale, în șapte domenii: agricultură, cultură, turism, mediu, sănătate, educație – activități extrașcolare, tineret și sport.
Strategia este însoțită de un plan de acțiuni pentru pregătirea descentralizării și unul pentru implementarea ei efectivă, cu termenele în care autoritățile administrației publice responsabile vor pune în aplicare măsurile/acțiunile corespunzătoare obiectivelor strategice stabilite.
Astfel, ministerele responsabile pentru domeniile menționate vor elabora și prezenta spre aprobare Guvernului analize de impact, în vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului de competențe. Concluziile acestor analize de impact vor fi prezentate spre aprobare Guvernului în termen de 4 luni de la aprobarea strategiei, exceptând domeniul turismului, pentru care a fost stabilit un termen mai lung, de 6 luni, ținând cont că în cazul acestui domeniu strategia prevede în plus pregătirea și derularea unei faze-pilot în vederea testării competențelor ce urmează a fi descentralizate.
Ulterior aprobării acestor analize de impact și în funcție de rezultatele obținute, se va decide oportunitatea elaborării proiectelor de legi sectoriale prin care vor fi descentralizate competențele. Mecanismul este prevăzut de Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 și Normele metodologice de aplicare a acesteia, apobate prin HG nr. 139/2008.
Strategia propune domeniile care ar putea face obiectul transferului de competențe, urmând ca în cadrul analizelor de impact, elaborate de către ministerele de resort, să fie identificate complet și exhaustiv toate competențele ce urmează a fi transferate de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale. Competențele propuse a se transfera de la nivelul administrației publice centrale la nivelul autorităților administrației publice locale sunt cele care vizează strict implementarea politicilor/strategiilor naționale și a reglementărilor în vigoare la nivel local.
Competenţele privind reglementarea, politicile şi strategiile naţionale, coordonarea metodologică a activității desfășurate de structurile responsabile cu exercitarea competențelor descentralizate, precum şi inspecţia şi controlul de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie vor fi exercitate în continuare de autoritatea centrală în domeniu, pentru aplicarea unitară a politicilor şi a strategiilor naţionale şi ale Uniunii Europene. Astfel, autoritățile administrației publice locale vor rămâne responsabile în continuare în fața ministerului de resort, cu privire la modul de exercitare a competențelor.
Procesul de descentralizare reprezintă în continuare o prioritate a Guvernului României, așa cum este stabilit și prin Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 909/2014, document strategic național care reflectă pe de o parte soluțiile de politică publică ce constituie un răspuns ferm la nevoile administrației publice românești, și care, pe de altă parte, reprezintă o condiționalitate ex-ante în procesul de programare bugetară 2014-2020.
Prin descentralizare, serviciile publice furnizate de administraţia publică trebuie să răspundă cât mai bine nevoilor şi priorităților contribuabililor.
Alocarea responsabilităţilor se va face respectând următoarele principii:
subsidiaritatea: o responsabilitate va fi încredinţată nivelului administraţiei publice cel mai apropiat de cetăţean/contribuabil şi care o poate îndeplini în condiţii de eficienţă şi eficacitate;
apropierea de cetățean: o responsabilitate trebuie furnizată de nivelul administraţiei publice a cărei jurisdicţie se apropie cel mai mult de aria geografică a beneficiarilor respectivei funcţii;
economia de scară: o responsabilitate trebuie încredinţată la nivelul administraţiei publice care o poate administra efectiv şi care poate asigura obţinerea de economii de scară în furnizarea serviciului public respectiv;
capacitate financiară adecvată: o responsabilitate trebuie încredinţată acelui nivel administrativ care are o capacitate financiară adecvată pentru a finanţa respectiva funcţie şi care poate asigura un grad rezonabil de echitate fiscală.
Ca la noi , la nimeni. Exista un Minister al Dezvoltării Regionale, dar lipsesc regiunile. Judetele infiintate in 1968 pe vremea lui Ceausescu sunt structuri teritoriale prea mici si cu putere economica redusa, incapabile de a dobandi o autonomie proprie si care stau tot timpul cu mana intinsa la „centru”. Asa se explica si faptul ca asa-zisa descentralizare vizeaza domenii secundare precum cultură, turism, mediu, sănătate, educație – activități extrașcolare, tineret și sport. Descentralizarea preconizata este mai curand de o intarire a centralismului, prin debarasarea de balast a puterii centrale. De aceea, descentralizarea fara regionalizare e ca si cum ai pune carul inaintea boilor. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Aceasta se realizeaza in primul rand, prin trecerea unor prerogative majore de la nivel central la regiune, care trebuie sa dobandeasca autonomie regionala. Aceasta este prima conditie necesara dar nu suficienta, deoarece regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala.
Regionalizarea inseamna descentralizare si eficienta, inclusiv in atragerea de fonduri europene. Un exemplu de succes in privinta regionalizarii il reprezinta modelul polonez. Inainte de regionalizarea din 1999, Polonia cuprindea 49 de regiuni administrative de marime mijlocie si 2800 de comune, avand o impartire administrativ-teritoriala aproximativ asemanatoare cu cea a Romaniei, care are si in prezent 41 de judete si 2700 de comune. Dupa 1999, cand a fost implementat proiectul de reorganizare administrativ-teritoriala pe trei niveluri,Polonia are in prezent 16 voievodate, corespunzatoare celor 16 regiuni de dezvoltare, 379 de districte, corespondentele judetelor si 2478 de comune, care functioneaza pe principiile descentralizarii si autoguvernarii.
PRIMUL PAS IN DESFIINTAREA MINISTERELOR!
URMEAZA PARLAMENTUL