Ce probleme au copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Ce face statul

Peste 2500 de copii din Bistriţa-Năsăud au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, dintre care o treime pe amândoi. Rămaşi în grija rudelor, cei mai mulţi au grave probleme emoţionale şi de comportament. Statul se mulţumeşte doar să îi monitorizeze fără să facă nimic pentru ei.

„Legislaţia prevede obligaţia părinţilor plecaţi la muncă în străinătate de a notifica autorităţile locale cu 40 de zile înainte de a părăsi ţara. Notificarea conţine, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se va ocupa de întreţinerea copilului pe perioada absenţei părintelui. Confirmarea persoanei se face de către instanţa de tutelă. Autorităţilor publice locale le revine obligativitatea de a monitoriza copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi de a întocmi un plan de servicii pentru cei care se află într-o situaţie de risc. La sfârşitul anului 2015, aveam un număr de 2501 copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Aceşti copii rămân cu cineva din familie”, a declarat Crina Andreica, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud.

Cei mai mulţi copii sunt de pe Valea Someşului Mare, dar nu sunt puţini nici cei din Beclean, spre exemplu. Primăria oraşului are în supraveghere nu mai puţin de 175 de copii rămaşi în grija rudelor.

„La nivelul oraşului Beclean există aproximativ 175 de copii care au părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Din fericire pentru noi, doar la un număr mic de copii înregistrăm ambii părinţi plecaţi sau părintele unic susţinător. Aceşti copii, cu o singură excepţie, sunt lăsaţi în grija unor rude de până la gradul IV, de regulă bunicii, dacă nu în grija unchilor sau mătuşilor. Din nefericire, nu există nişte servicii specializate pentru protecţia acestor copii. Noi, ca autoritate locală, ne limităm la a-i evidenţia, a-i vizita acolo unde este cazul, dar nu avem planuri operaţionale, planuri de măsuri concrete pentru perioada următoare. Pe termen lung, se are în vedere înfiinţarea unui centru de zi  pentru copii cu personal angajat de specialitate: psiholog, sociolog, educator care să îi ajute să se achite de sarcinile şcolare. Copiii care sunt lipsiţi de supraveghere părintească sunt întotdeauna o categorie socială aflată într-un risc destul de mare. Copilul are nevoie de comunicare, de modele, de sfaturi. Aşa cum discuţi cu o mamă, nu poţi discuta cu nimeni. Din nefericire, avem un număr mare de copii la care mama e plecată în străinătate, iar lipsa mamei poate produce perturbări emoţionale destul de complicate. În timp se va rezolva problema. E un fenomen supravegheat de 11 ani, dar a existat o anumită inerţie. Ne-am limitat la a consemna şi nu am făcut ceva concret”, a declarat pentru Timp Online Alexandru Sitar, inspector superior la Serviciul Public de Asistenţă Socială Beclean.

Asistentul social Teodor Sângeorzan, şef serviciu de la DGASPC Bistriţa-Năsăud, ne-a spus că aceşti copii care rămân în grija rudelor au mari probleme emoţionale.

„Părinţii, vrând să suplinească lipsa lor, le trimit mai mulţi bani, iar asta face mai mult rău pentru că copiii nu ştiu să îi gestioneze. Mulţi dintre ei cad pradă unor anturaje dubioase. Se ajunge la consum de alcool, de substanţe psihotrope, absenteism şcolar, fumat şi multe alte probleme. Conform legislaţiei în vigoare, aceşti copii ar trebui să rămână în grija unei persoane desemnate de părinte sau părinţi. Nu prea se procedează în modul acesta. Legislaţia prevede că se deleagă responsabilităţile părinteşti unei persoane care şi le asumă în instanţă, numai că puţine cazuri au decurs în acest mod şi foarte mulţi îi lasă în grija rudelor, dar fără a se parcurge etapele prevăzute de legislaţie. Tot legislaţia mai prevede ca şcoala şi primăria să-i monitorizeze şi să-i cuprinsă într-un program de consiliere psihologică tocmai pentru a suplini lipsa părinţilor pe cât este posibil. Ne-am dorit întotdeauna ca în judeţ să dispunem de cât mai multe centre de zi de care ar putea beneficia o paletă mai largă de copii, nu doar cei cu părinţii plecaţi. Din păcate, nu prea avem şi ne-am dori să demarăm măcar în câteva locaţii fiindcă am putea evita instituţionalizarea cu aceste centre de zi”, a spus Teodor Sângeorzan.

În schimb, Marin Mic, directorul Fundaţiei Inocenţi, susţine că statul nu face nimic pentru aceşti copii.

„Statul nu face nimic sau aproape nimic pentru aceşti copii. Există un act normativ care prevede nişte măsuri care nu sunt suficiente, dar e un proces care ar trebui făcut în special de autoritatea locală, de primărie. Ea ar trebui, cu ajutorul şcolilor, să găsească copiii, să vadă care sunt nevoile lor, să facă un plan individualizat, să găsească o persoană de preferinţă din familie care să îşi asume responsabilitatea pe o perioadă de până la un an şi să i se asigure servicii specializate în parteneriat cu DGASPC. Acest lucru nu se prea întâmplă. Colegii din primării sunt copleşiţi de volumul de muncă şi, din ce ştiu, foarte puţini au reuşit să facă acest proces. Numărul de copii e foarte mare. Am cunoscut şi eu câteva cazuri de copii rămaşi cu bunici care nu le puteau oferi nici măcar minimul necesar. Copiii se confruntă cu probleme emoţionale foarte grave cu consecinţe dramatice de cele mai multe ori de nerecuperat. Sunt copii cu tulburări emoţionale, cu lipsă de ataşament şi pentru ei există posibilitatea unui pachet de măsuri. Chiar m-am gândit că s-ar putea face prin programul de finanţări al primăriei, dar e insuficient doar pe câteva luni, ar trebui să fie ceva permanent. Trebuie consiliere, sprijin individual şi de grup. Trebuie ajutaţi să le crească stima de sine. Sunt destul de multe cazuri de copii care ajung să îşi pună capăt vieţii. Unii sunt aşa de copleşiţi de această situaţie încât sunt disperaţi. Nu toţi, din fericire”, a spus Marin Mic.

Potrivit datelor centralizate de DGASPC, dintre cei 2501 copii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, 1616 din 1122 de familii au doar un părinte plecat şi au rămas cu celălalt, iar 885 au ambii părinţii plecaţi, ei fiind în grija rudelor. Vineri, la Palatul Administrativ s-a discutat despre Strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor sociale 2016-2020 în care este prevăzută şi situaţia acestor copii.