EXCLUSIV Primarul Ovidiu Creţu vorbeşte despre şoseaua de centură, Wonderland şi alte planuri pe care le are pentru Bistriţa în 2012!

Cum a fost anul acesta pentru dumneavoastră, ca primar al Bistriţei, ştiut fiind faptul că a fost pentru toată lumea un an de criză?

Nu ar fi fost un an de criză în administraţia bistriţeană dacă Guvernul nu ar fi transferat la Ministerul Finanţelor, la sfârşitul anului trecut, 15 contribuabili mari şi dacă nu ar fi redus cota de impozit care revine Primăriei Bistriţa de la 47 la 44% pentru cei care au rămas. Erau şi înainte contribuabili mari cum sunt Comelf, Iproeb, care plăteau impozitelela Ministerulde Finanţe; acest lucru însemna că de la ei nu primim cota de 47% din impozitul pe profit pentru că ei plătesc totulla MF. Acum au mai luat încă 15 dintre cei mai mari şi mai buni contribuabili, iar de la cei care au rămas a scăzut procentul de la 47% la 44%. În aceste condiţii, noi nu realizăm veniturile bugetare, am prevăzut la veniturile pe 2011 cât am realizat în 2010, tot un an de criză, dar fiindcă ni s-au luat contribuabili importanţi avem un minus de circa 15% la încasări, iar acest lucru se simte puternic. Adică e un minus de 150 de miliarde de lei vechi şi sunt lucruri pe care nu am putut să le ducem până în capăt sau le vom plăti anul viitor. De exemplu, unele lucrări la blocurile sociale se vor factura în 2011 fiindcă oricum nu s-au făcut lucrurile cum trebuie.

Revenind însă, dacă ar fi bugetul ca şi în 2010 atunci încheiam un an foarte bun, cu rezerve. Totuşi, anul acesta am finalizat lucrări foarte importante şi am avut satisfacţia faptului că lucrări începute în 2009-2010 pe proiecte cu finanţare europeană au fost terminate în condiţii bune. Una e să spui că ai obţinut bani pentru şcoala X sau Y şi să nu se vadă decât o schelă şi alta e să vezi finalizate obiectivele. În 2011 s-au finalizat lucrarile de reabilitare la Şcoala din Viişoara, Şcoala Elementară a Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, clădirea mare a aceluiaşi colegiu, sălile de sport dela Liceul cu Program Sportiv şi internatul INFOEL.

Cu mulţi bani europeni. Să nu uităm că s-au accesat sume importante.

Pentru şcoli am obţinut aproximativ şapte milioane de euro, dar pe lângă aceşti bani am mai finanţat lucrări din bugetul propriu. Dacă sunt şantiere care lucrează cu bani europeni se alimentează şi bugetul, fiindcă firmele plătesc impozite şi taxe, deci o parte din bani se întorc la noi. Din acest motiv am avut bugete mărite atât în 2010, cât şi în 2011, de aceea am putut finaliza reabilitarea clădirii Liceului de Arte „Corneliu Baba”. Lucrarea a fost începută în 2008, cu o finanţare foarte mică. A costat în final 1,8 milioane de euro, bani pe care i-am plătit în ultimii trei ani, finalizând lucrarea cu finanţare integrală din bugetul nostru.

Firma „Creativ” a executat reabilitarea atât la „Corneliu Baba”, cât şi la „Andrei Mureşanu”, lucrările au fost ireproşabile. Nici nu se compară cu lucrările altor firme, de exemplu cele care au realizat blocurile sociale, care au luat bani buni, dar au lucrat prost.

Pentru dumneavoastră personal cum a fost anul 2011?

Unul foarte bun pentru că am finalizat lucrările pe care le-am amintit, am avut câteva acţiuni în premieră şi am început alte lucrări noi. Când spun lucrări în premieră în Bistriţa mă refer, în primul rând, la blocurile de locuinţe sociale. În Bistriţa nu s-au mai făcut niciodată locuinţe sociale. Noi am făcut un program prin care ne-am propus să construim 20 de blocuri. Am terminat cinci, al şaselea va fi gata în martie 2012 şi sunt pornite lucrările la încă patru blocuri. Cu acest program avem toate şansele să rezolvăm problema locuinţelor în municipiu într-o perioadă de 3-4 ani cu toate că sunt foarte multe cereri.

Noi am făcut locuinţe sociale fiindcă acestea le-am putut finanţa, am fost sprijiniţi şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului care şi-a plătit integral partea lui (50%). Pentru acest lucru am apelat la preşedintele PDL Bistriţa-Năsăud, Ioan Oltean, care a intervenit la minister şi am primit banii. N-am avut nici o reţinere să apelez la reprezentanţii PDL (eu ştiu cine conduce ţara) dar problemele le-am putut rezolva atunci când am ajuns să discut „la vârf”.

Dumneavoastră aţi fost şi la putere. Trebuie să existe un dialog între putere şi opoziţie, nu-i aşa?

Poţi avea dialog, dar trebuie să existe anumite compatibilităţi, nu neaparat interese comune, ci compatibilităţi. Nu am reuşit să colaborez, de exemplu, cu domnul preşedinte Liviu Rusu. Avem o relaţie politicoasă, dar rece. Pur şi simplu nu am putut să ne înţelegem, şi nu spun că e de vină Liviu Rusu, spun că relaţia Creţu –  Rusu nu a functionat şi nu e nimeni altcineva de vină decât cei doi. Sunt afectaţi însă cetăţenii din municipiu şi din judeţ. Pot spune că, în general, am reuşit să mă înţeleg cu oamenii din PDL, mai ales cu consilierii municipali, cu excepţia domnului Gheorghe Tuţă.

Aveţi vreo animozitate mai veche cu domnul Tuţă?

Nu, chiar nu. În mod firesc ar fi trebuit să avem o relaţie mai bună, comparativ cu cea pe care o am cu alţi PDL-işti, pe care i-am cunoscut abia după ce am devenit primar, pentru că am fost amândoi în funcţii administrative (prefectură-n.r). Nu am reuşit niciodată să ajungem la un sens comun. Eventual la ironiile din şedinţele de Consiliu.

Dacă tot ne-am referit la relaţii cu membrii altor partide, comunicarea defectuoasă cu Liviu Rusu a pus mari beţe în roatele centurii ocolitoare.

Varianta ocolitoare a Bistriţei se face sau nu dacă vrea (sau nu) PDL. Acest partid conduce ţara, centura se face prin Ministerul Transporturilor, deci nu există niciun fel de dubiu că altcineva ar putea să dispună. Din fericire, am găsit înţelegere la domnul deputat Ioan Oltean, i-am şi mulţumim public pentru că a intervenit să se realizeze această investiţie capitală pentru dezvoltarea municipiului Bistriţa în următorii 20 de ani.

Şi credeţi că se va face această centură?

Eu ştiu sigur că se va face, dar mai ştiu că nu numai Liviu Rusu se opune, ci este o adevărată conjuraţie împotriva acestei centuri, iar această conjuraţie nu e formată din doamna Nacu sau din domnul Gagea. Ei sunt nişte pioni aflaţi în faţă. Sunt oameni din mediul juridic, sau din afaceri, oameni afectaţi fiindcă, peste apă de casa lor va trece respectiva variantă ocolitoare sau la o sută de metri de casa lor, ceva de genul acesta. Sunt unii care au proprietăţi pe care vor să construiască, despăgubirile nu le primesc decât după un an, nu au răbdare să aştepte. Este o conjuraţie care nu luptă în presă, ca doamna Nacu, ci aşa cum ştie – camuflat. Dacă investiţia aceasta nu ar fi fost susţinută de Ioan Oltean, puteam să uit de ea. Nu aş fi avut acces la nivelul central de decizie. Aici, local, am avut toată susţinerea politică. Deputatul Radu Moldovan a fost alături de mine de la bun început necondiţionat, deputatul PNL Ioan Ţintean a venit şi el alături de mine după ce i-am explicat foarte clar că riscăm să pierdem o investiţie de 170 milioane euro, fiindcă iniţial liberalii s-au opus.

În Consiliul Local aţi avut păreri pro şi contra.

Majoritatea consilierilor PDL ar vrea să se facă această şosea. Doar Gheorghe Tuţă s-a opus. Dan Molnar de la PNL este împotrivă, iar Ioan Ţintean nu-l poate controla din acest punct de vedere. E cert că un oraş, o civilizaţie, se dezvoltă de-a lungul căilor de comunicaţie. Noi ne-am dezvoltat pe partea dreaptă a râului Bistriţa. Partea stângă nu e aproape deloc dezvoltată. Venind de la Viişoara, acolo pe unde centura va trece apa, sunt vreo 600 de hectare de teren nefolosit, iar în capătul de Est, spre Livezile, sunt alte 300 de hectare de teren nelucrat care va intra în circuitul pieţei, va deveni teren de construcţie.

Dar credeţi cu adevărat că în anul electoral 2012 se vor începe lucrările la varianta ocolitoare?

Da, în 2012 trebuie să înceapă lucrările. La ora actuală se lucrează la proiectul tehnic. Toate avizele sunt obţinute. Nu mai e nevoie de certificatul de urbanism de la Consiliul Judeţean, l-am dat noi. A fost o fază în care Ioan Oltean le-a dat satisfacţie consilierilor PDL de aici. A venit cu CNADNR şi cu IPTANA să găsească alt traseu. Problema a fost tratată strict politic. M-au invitat pe mine la Consiliul Judeţean unde erau fruntaşii PDL. Am mers cu directorul CNADNR pe traseul propus şi ne-am dus şi pe acolo pe unde propuneau ei să se facă, ocolire pe partea dreaptă a râului, pe deasupra zonei industriale. Au venit apoi cei dela IPTANA după vreo două sau trei săptămâni cu o line trasată pe hartă. I-am întrebat dacă au nevoie de cineva să-i conducă în teren, dacă vor face săpături, fiindcă pe partea de sud au făcut 160 de forări pe traseu. Nu au vrut. Au spus că nu are cum să fie acceptată o centură de 20 de kilometri, cu serpentine, că şoferii nu vor fi de acord să meargă pe acolo şi tot prin oraş vor trece. Ori, ceea ce am gândit noi e o variantă prin care şoferul de autoturism să fie interesat să ocolească, să meargă pe centură ca să traverseze mai repede oraşul. Când s-a pus şi valoarea pe hârtie, aproape 200 de milioane de euro, varianta aceea a căzut şi a rămas una singură: cea de sud. Cei de la CNADNR ne-au întrebat dacă dorim să se facă, noi am decis să o mutăm cu 30 de metri mai spre Vest ca să nu atingă teritoriul altei unităţi administrative şi să fie nevoie de certificat de urbanism de la CJ.În final, am mutat-o cu 50 de metri mai spre Vest şi acum toată şoseaua e pe teritoriul municipiului. Am dat certificatul de urbanism şi oamenii lucrează la proiect. Eu cred că anul viitor prin martie vor fi gata toate formalităţile şi va fi pusă pe SEAP.

E pace şi linişte?

Acest lucru nu înseamnă că ceilalţi nu cârcotesc. La un moment dat, când unii liberali jucau cartea lui Tuţă, CL a scos o hotărâre prin care dezavua varianta de sud a centurii. Nu a cerut nimeni o astfel de hotărâre, dar nu o puteam lăsa să existe. Am discutat atunci cu Ioan Ţintean şi am scos o hotărâre prin care CL anula respectiva hotărâre şi Consiliul se declara de acord cu varianta centurii de sud. Această hotărâre a fost atacată de doamna Nacu şi de domnul Gagea. Solicitarea lor a fost respinsă de către instanţă ca neîntemeiată. Au făcut recurs şi a venit la tribunal, pentru câteva zile, un domn judecător care a dat o soluţie prin care anula hotărârea respectivă, dar fără să motiveze. Acum toată lumea vociferează despre hotărârea respectivă care nu era necesară. Vom pune varianta centurii de sud în Planul urbanistic General, vom merge cu acest PUG în Consiliu, după ce vom obţine avizele necesare şi abia apoi hotărârea de aprobare a PUG-ului poate fi atacată. Până atunci e o poveste întreţinută şi susţinută de conjuraţie.

Dacă aţi fi locuit acolo şi ar fi trecut centura la un metru de dumneavoastră aţi fi fost la fel de ferm?

Eu chiar sunt afectat, dar nu putem fi chiar nesimţiţi. Vrem ca oraşul să se dezvolte, să avem de lucru, să avem salarii, dar noi să nu facem un pas. Totul să se întâmple în afara noastră şi fără să ne afecteze pe noi. Nu se poate. Am şi eu un teren în zona prin care trece centura. Sunt dezavantajat fiindcă e un teren în pantă, bun pentru casă. Dacă era un teren pe o suprafaţă plană, poate puteam face ceva, dar aşa nu voi putea face nimic. Nu ştiu ce va fi peste 30 de ani. Nu aş renunţa la o astfel de investiţie, vorba lui Ioan Ţintean, chiar dacă ar trece pe la mine prin bucătărie. Sunt 23 de milioane de euro prevăzute pentru despăgubiri, să nu se uite treaba aceasta. În plus, pentru o astfel de lucrare, se vor crea 1000-1500 de locuri de muncă în timpul execuţiei, iar apoi se va dezvolta oraşul şi pe cealaltă parte, va lega Wonderland şi Parcul Industrial de DN17. Nu e autostrada viitorului care ocoleşte municipiul Bistriţa. Este o şosea cu două benzi care în 20 de ani se va transforma, ca şi cealaltă, într-o stradă din interiorul oraşului. Asta îmi şi doresc de altfel.

Dacă tot aţi pomenit de Wonderland, se apropie sfârşitul mandatului dumneavoastră şi nu s-au făcut prea mulţi paşi în acest sens.

Wonderland avea altă soartă dacă îl lansa altcineva. A fost sabotat şi blocat la fiecare pas. Tot ce s-a făcut în această direcţie s-a făcut cu eforturi extreme. Chiar şi partenerii noştri din PNL nu susţineau proiectul, e adevărat că înainte să formăm USL. Wonderland a intrat în conştiinţa oamenilor şi nu se va renunţa la el pentru niciun motiv. E finalizată documentaţia pentru pârtia de schi, avem în lucru documentaţia pentru utilităţi. Eu am spus că, pentru Wonderland şi Parcul Industrial, vom merge cu un proiect de hotărâre în Consiliul Local să luăm credit fiindcă acestea sunt investiţii reale care aduc înapoi bani, nu sunt nişte plasamente cum e asfaltarea drumurilor care nu îţi aduce înapoi niciun leu. Ai făcut Parcul Industrial pe o păşune de pe care nu câştigi bani, dimpotrivă dai bani pentru întreţinere, îl transformi într-o zonă care îţi aduce bani. La fel va fi şi cu Wonderland. Vor fi terenuri care aduc bani, afaceri care vor aduce bani. Nu am niciun fel de reţinere să iau credite pentru investiţii adevărate care aduc bani cu care să plătim cel puţin dobânzile şi o parte din comisioanele bancare.

Credeţi că veţi putea în 2012 să mai faceţi un pas pentru realizarea Wonderland?

Eu cred că da. Abia în urmă cu trei săptămâni am reuşit să anulăm contractul de comodat pe care l-am avut cu Armata pentru56 hectare de la baza dealului. Nu puteam face niciun pas fără anularea comodatului. În primăvara lui 2009 am început demersurile, a fost şi domnul ministru Gabriel Oprea aici, dar lucrurile s-au tot tărăgănat. Voiau şi cei de aici, şi Ministerul, dar unitatea de la Sibiu, cea care se ocupă de patrimoniu, a tergiversat nepermis de mult şi până la urmă nu s-a făcut nimic. Abia după trei ani am reuşit să anulăm un contract de comodat pe un teren al nostru folosit de unitatea militară în mod impropriu. Acum 20 de ani, acolo era un teren bun pentru pregătire, dar acum e plin de case. Soldaţii îşi fac instrucţia sub fereastra dormitorului cuiva. Am discutat aceste probleme şi cu domnul ministru şi a fost de acord să se renunţe la comodat şi să rămână cu16 hectareteren de antrenament. Al doilea lucru care ne-a frânat a fost multititudinea de avize cerute. Pentru Parcul Industrial nu ni s-a cerut studiu de impact de mediu, dar pentru pârtia de schi, da. A fost nevoie de şase luni pentru publicaţii şi încă trei luni preparativele. Nouă luni am fost blocaţi numai cu studiul de impact.

Le voi spune oamenilor cinstit ce am făcut şi de ce nu s-a realizat încă Wonderland. Nu voi abandona şi voi merge înainte. Dacă voi avea un Guvern potrivnic care mă va faulta, nu-l voi putea face nici în următorul mandat.

Cereţi aşadar oamenilor să vă dea Consiliu, Parlament, Guvern.

Da, eu cred mult în responsabilitate. Aceste alegeri comasate, care au multe dezavantaje, au şi avantajul că lumea va merge în general pe aceeaşi linie. Am întâlnit şi cazuri de oameni care m-au votat pe mine şi le-au dat şi altora votul, ceea ce e o prostie fără seamă. Dacă mă votează pe mine şi-mi dau mandat să le fac Wonderland, ar trebui să-mi dea şi pârghiile să îl fac, nu să voteze parlamentari de la PDLşi pe preşedintele Băsescu. Acestora le-am spus că nu trebuia să mă voteze pe mine, ci pe Vasile Moldovan. Aşa cred că e cinstit să se lucreze.

Am avut o înţelegere cu cetăţenii din Slătiniţa. Am fost la ei pe un teren prietenos fiindcă tatăl meu a fost preot acolo. Mi-au spus că nu s-a făcut nimic, că sunt doar 100 de metri de asfalt în centru şi i-au lăsat toţi baltă. Le-am spus că, dacă ies primar, asfaltăm drumul până în Unirea. Au fost de acord şi m-au votat, dar PSD a pierdut la Slătiniţa alegerile parlamentare şi pe cele prezidenţiale. Ce pot să constat, că am „semnat” un contract şi ei au făcut tot ce se poate ca eu să nu îmi îndeplinesc partea mea de contract.

Totuşi, v-aţi ţinut de cuvânt şi le-aţi făcut drumul. Mai au probleme cu apa.

Da, drumul îl vom finaliza anul viitor şi apoi urmează apa. Problema cu apa e mai complicată, nu e o simplă conductă. Acolo trebuie o staţie de pompare şi un rezervor în deal şi de acolo să le curgă apa. E un sistem hidraulic complicat, pretenţios. Dacă ar fi  vorba numai de o conductă ştiam să o fac ieftin şi rapid, dar pentru ceea ce trebuie acolo e nevoie de bani mulţi şi am încercat să-i obţin pe un proiect pe „Mediu”. De nenumărate ori, consilierii PDL, în frunte cu Gheorghe Tuţă, mi-au cerut să rezolvăm problema apei la Slătiniţa. A apărut o cerere  de proiecte pe fonduri de mediu care se preta pentru alimentări cu apă. Am făcut studiul de fezabilitate cu nişte eforturi enorme fiindcă am aflat doar când s-a publicat în presă. L-am făcut în două săptămâni şi l-am depus, informându-i pe consilierii care erau aşa de îngrijoraţi de alimentarea cu apă la Slătiniţa. Mă aşteptam să facă lobby la minister, să-i solicite ministrului sprijin pentru o problemă care-i preocupă. Nimic. Dacă voi câştiga un nou mandat, cei din Slătiniţa vor avea apă, în patru ani.

Păreţi entuziasmat pentru 2012. Deocamdată sunteţi singurul candidat anunţat la fotoliul de primar al Bistriţei.

Cred că aş fi avut un contracandidat serios dacă Nelu Botiş nu ar fi făcut gafa binecunoscută. Orice candidat de la PDL poartă cu sine handicapul acestei guvernări distrugătoare. Vor spune că a fost criză mondială, dar oamenii o duc foarte rău iar guvernul  a luat unele măsuri fără logică, foarte greu de suportat de oamenii care nu uită şi nu iartă. În atari condiţii, oricine ar candida de la PDL are acest handicap. Ioan Botiş, dacă ar candida, ar  avea aceeaşi problemă, dar acum are în plus una personală.

În această variantă de vot (cu un singur tur) – prin care PDL vrea să-şi păstreze numărul mare de primari obţinuţi la alegerile trecute – e aproape imposibil să schimbi un primar în funcţie. Ori trebuie să aibă nişte probleme grave, ori să se determine un vot sentimental. În acest sistem fostul primar Vasile Moldovan  ar fi fost reales perpetuu, pentru că el – în general – nu supăra pe nimeni.

Dumneavoastră sunteţi genul acesta de om?

Nici pe departe, cu toate că uneori mă întreb de ce-mi complic viaţa şi nu procedez la fel – pur şi simplu nu pot! Tratez problemele, şi sunt nenumărate,  în felul meu. Faci un lucru bun pentru 69.500 de oameni care se uită la tine şi spun că eşti cumsecade şi rămân pasivi. Pe 500 însă îi deranjezi, ei aceştia sunt activi, te pleznesc şi te scuipă. Ceilalţi nu zic nimic. Ce ar trebui să fac? Să nu fac nimic? Dacă faci, deranjezi, dacă nu faci nimic, eşti om cumsecade, că nu superi. Eu nu sunt genul acesta. Nu sunt genul care nu face fiindcă supără pe 200 sau 300. Dacă ştiu că un lucru este cerut sau dorit de majoritate, de 80 sau de 90%, atunci iau bisturiul şi operez.

Vă suspectez că nu vom mai avea nicio intersecţie din Bistriţa fără sens giratoriu.

Ne apropiem de final cu sensurile. Mai avem de făcut unul pe Calea Moldovei, unul pe Bulevardul Decebal la intersecţia cu Str. Zimbrului, un altul pe Str. Andrei Mureşanu la intersecţia cu Str. Petre Ispirescu si încă două foarte grele (scumpe): în Decebal la intersecţia cu Ursului, şi pe Drumul Cetăţii (centură) la intersecţia cu str. Subcetate. Pentru acesta din urma avem proiectul şi contractul de execuţie semnat (cu LDP), lucrările vor începe imediat ce timpul va permite, va fi însă dificil de executat. Cel mai greu de executat (şi mai scump) va fi cel din B-dul. Decebal intersecţie cu Str. Ursului, pentru că acolo doresc ceva de genul Piaţa Universităţii din Bucureşti, adică pasaj subteran pentru pietoni, cu spaţiu liber şi magazine. Dacă am fi obţinut şi punctul termic, care e mai sus de Restaurantul Decebal, să facem o parcare supraetajată cu intrare din Bulevardul Decebal, ar fi fost perfect.

Unii au fost reticenţi în privinţa sensurilor giratorii fiindcă la semafor mintea ţi-e mai odihnită şi relaxată pentru că gândeşte semaforul în locul şoferului. Ulterior şi-au dat seama că dacă eşti şofer şi cauţi puţină adrenalină atunci categoric preferi sensurile giratorii. Dacă nu ştii conduce bine, dacă nu eşti stăpân pe volan, atunci preferi semaforul.

Din păcate, clădirea Complexului Decebal e oribilă. Nu se poate face nimic?

Nu putem face nimic, clădirea nu e a noastră, cine o deţine vrea să o vândă scump (firesc), dar nu o întreţine. Toţi cei care deţin fostele clădiri ale statului,  cer sume foarte mari cu toate că unele au fost obţinute „pe nimic” dar au amplasament foarte bun. Am discutat în 2009 cu domnul Gelu Drăgan, proprietarul fostei Case de Cultură a Sindicatelor din Piaţa Mihai Eminescu. Era proiectată o sală mare cu 2500 de locuri, acum este un imens spaţiu gol cu nişte coloane şi un hău imens. Din punctul meu de vedere, este mai ieftin să faci o construcţie nouă decât să repari ce s-a distrus, iar proiectul este la pretenţiile anului 1980, nu corespunde exigenţelor unei săli de spectacole  2011.

Aţi vorbit despre programul pentru blocurile sociale, unul dezvoltat în premieră la Bistriţa. Mai există şi alte proiecte de felul acesta?

Da, unul care vizează asfaltarea străzilor. E un program pe termen mediu, cinci-şase ani. Până acum s-a asfaltat întâmplător o stradă – Emil Rebreanu -nu a existat un program coerent, cu identificarea surselor de finanţare şi cu tot ce trebuie. O perioadă am fost presat, mai ales de consilierii liberali, să iau credit ca să asfaltez străzile de piatră – un credit luat înseamnă plata de trei ori a sumei împrumutate – dacă nu aveam soluţii luam creditul că doar nu o să înotăm în noroi 30-40 de ani. Am demonstrat în 2011 că din fonduri proprii putem asfalta zece străzi, s-au asfaltat doar şapte, dar pentru celelalte trei avem banii asiguraţi pentru anul viitor. În 2012 mai prindem la asfaltare încă 8-10 străzi şi în continuare în fiecare din anii următori. Dacă am fi rămas cu bugetul din 2011 în cinci ani am fi asfaltat 50 de străzi noi, aşa cum suntem acum vom asfalta 35-40. Şi atunci mă întreb de ce să iau bani împrumut? De ce să plătesc de trei ori lucrarea?  Plătim încă 15 ani de acum înainte câte 60 de miliarde de lei vechi anual pentru străzile asfaltate în mandatul predecesorului meu pe baza unui credit de aproape 10 milioane euro luat în 2006.  Practic plătim de 3-4 ori valoarea lucrărilor. Consilierii  PDL au insistat şi ei să luăm din nou credit pentru a-şi spăla ruşinea cu creditul din 2006. Am demonstrat că se pot asfalta străzi fără să iei credite dacă îţi asiguri finanţarea lucrărilor importante cu fonduri europene. Dacă nu veneau bani europeni pentru şcoli, trebuia să-i alocam din bugetul propriu. În ce priveşte străzile, avem un program coerent, început anul acesta, care arată că putem să facem asfaltarea străzilor fără să ne îndatorăm.

Sunt şi lucruri care nu au mers atât de bine?

Mi-am propus nişte lucruri pe care am vrut să le fac şi care s-au blocat. Am discutat cu primul ministru aici, la Bistriţa, în 2009, despre reabilitarea termică a blocurilor. Mi-a promis sprijin, dar fondurile au fost tăiate drastic. Practic nu ne-au mai dat bani pentru reabilitare. Ne-au promis în 2009, nici acum nu ne-au dat toţi banii, iar în 2010 ne-au dat două milioane de lei şi cu asta basta. Banii promişi în 2010 i-au plătit în 2011. Clujul a primit nu de patru ori mai mult decât noi, cum are populaţia, ci de 20 de ori mai mult ca noi, iar alte oraşe „portocalii” au primit de asemenea sume foarte mari. Noi am realizat reabilitarea cu 2-3 mii de euro, la Cluj s-a realizat cu 3-5 mii -diferenţa s-a dus „undeva”.

Poate după gratii dacă analizăm cazul primarului din Cluj. Vedeţi că e o prigoană a primarilor PDL.

Sunt sigur că va urma o prigoană şi asupra celorlalţi primari. Eu nu am ce să-mi reproşez, nu am niciun fel de problemă, dar sunt convins că vor veni şi vor răscoli şi aici. Am primit solicitări de al Agenţia Naţională de Integritate dacă Primăria Bistriţa are contracte cu Mioara Seica, Filip Moisil, Gheorghe Tuţă sau Alin Seserman. Nu au pomenit de alţii, doar de consilierii PDL. Eu cred că PDL îşi face curăţenie şi, dacă l-au arestat pe primarul Clujului, sunt sigur că pot lichida orice primar.

Probabil că nu e deloc simplu să fii primar în aceste vremuri. Totuşi, ce vă bucură pe dumneavoastră, ce vă motivează?

Nici într-un caz salariul fiindcă eu am câştigat mai mult înainte să fiu primar. Dar când văd monumentul lui Mircea Spătaru, cea mai importantă lucrare a sa din Transilvania, când trec pe Bulevardul Republicii şi văd clădirea Colegiului „Andrei Mureşanu”, când mă uit la turnul Bisericii Evanghelice, la acoperişul ei, la clădirea Liceului „Corneliu Baba”, la Căminul pentru persoane vârstnice sunt mândru că rămâne ceva în urma mea. Am acest orgoliu, să fac lucruri care rămân, folositoare, frumoase, să  rămână după mine un nume bun. Aceste lucruri îmi umplu sufletul şi mă motivează. Dacă ar fi existat dubii în legătură cu candidatura mea, şi aici mă refer la sondaje, nu aş fi avut nicio problemă să mă retrag, dar dacă nu rămân eu primar, Wonderland şi Parcul Industrial vor muri. Ambiţia mea e să se facă lucrurile acestea. Cu mine candidat, aşa cum arată sondajele, Radu Moldovan are şanse mai mari la preşedinţia CJ, pot să-i aduc, prin candidatura mea, un plus de voturi care să-l sprijine să facem din Consiliul Judeţean un prieten al municipiului aşa cum n-a fost niciodată. Al treilea element foarte important este că eu cred că se pot face multe lucruri dacă ai sprijin guvernamental şi eu chiar cred că vom ajunge la guvernare. Îmi doresc să am un mandat de primar al Guvernului. Nu m-am cramponat pe ce nu a mers, am creat alte debuşee, în şcoli, în locuinţe sociale, în străzi, fiindcă au fost zone în care m-am putut mişca, nu am lăsat oraşul să rămână blocat.

Cum credeţi că va fi anul 2012, fiind un an electoral?

Va fi unul foarte dificil, cu multe zvonuri, dezinformări, şopârle… Se vor pregăti „atacurile” din campanie cu mult înainte.

În municipiu, vom pune în aplicare Planul Integrat de Dezvoltare, dintre toate proiectele, cel mai sensibil e Parcul Municipal. A fost un plan urbanistic (PUD) bine făcut de profesorul Mitrea de la Cluj, PUD pe care domnul Vasile Moldovan nu a avut curajul să-l supună aprobării Consiliului Local, a fost ţinut luni de zile în sertar. L-am luat, l-am aprobat în CL, luptându-mă cu ecologiştii, şi cu alţi iubitori de natură care nu voiau sa vadă sau să înţeleagă ce înseamnă reabilitarea parcului. Am aprobat şi studiul de fezabilitate şi am semnat contractul de execuţie. În ianuarie 2012, vor începe lucrările în parc, cu scoaterea arborilor bolnavi, cu toaletări, cu răscolirea pământului. Îmi asum proiectul chiar daca am fost sfătuit sa evit astfel de lucrări în an electoral. Proiectul nu poate fi amânat pentru după alegeri, asta am de făcut, asta fac cu orice risc. Vom aavea un şantier şi în centru cu străzile Dornei, capătul de la Liviu Rebreanu, Petru Rareş, Piaţa Unirii şi 13 pasaje în reabilitare totală. Practic, în 2012 oraşul va fi un şantier.

 O să spună lumea că v-aţi apucat de treabă la sfârşit de mandat.

Dacă eram la putere, aceste proiecte ar fi fost începute la jumătatea anului trecut şi la alegeri ar fi fost finalizate. Lucrările nu vor fi un avantaj pentru mine în campanie, oamenii vor fi nerăbdători să se termine, să redevină la starea boemă, iar cel blamat voi fi eu. Din acest punct de vedere, cred că va fi un an dificil pentru Bistriţa, dar indiferent de ce se va întâmpla, sunt proiecte care vor creşte bunăstarea din oraş. Vin 24 de milioane de euro care se împrăştie în oraş sub formă de salarii, plăţi materiale…  

Cineva spunea că primăria trebuie să creeze locuri de muncă. Nu avem astfel de responsabilităţi, dar prin 18 şantiere pe care le-am avut în 2010 şi 2011 am creat o mulţime de locuri de muncă. Eu cred că acest lucru e foarte important.

Există şi bătălii pe care le pierdeţi în cursa proiectelor fiindcă nu sunteţi primar al puterii?

Da. Spre exemplu am candidat la fondurile elveţiene, s-au selectat patru oraşe din patru regiuni diferite, în funcţie de propunerile făcute. Pe primul loc a ieşit Aradul, apoi Suceava, Braşovul şi pe patru Clujul, iar noi pe cinci. Noi concuram cu Clujul, fiind din aceeaşi regiune, şi am pierdut la mustaţă fiind defavorizaţi de „arbitraj”. În comparaţie cu Clujul noi avem câteva etape avans în domeniul energiei durabile care nu ne-a fost punctat. Am făcut contestaţie, ne-au respins-o, am scris şi la Ambasadă, am scris şi Guvernului Elveţiei şi i-am dat şi în judecată. Nu ne-au spus de ce am pierdut, totul e opac în evaluarea Ministerului de Interne. Nu ne lăsăm, le demonstrăm că noi am avem dreptate şi că a fost ales Clujul pe baza culorii politice. Noi, Bistriţa, avem antrenament în lupta pentru fonduri externe, ne-am bătut cu 68 de oraşe şi municipii din regiunea de dezvoltare pentru 32 de milioane de euro şi am obţinut 24 de milioane. Nu aşteptăm pomană, dar nu ne lăsăm furaţi. E important să vadă şi funcţionarii din Primăria Bistriţa că nu lucrează degeaba, că pe baza documentelor făcute de ei se realizează obiective importante în municipiu, cu siguranţă asta-i motivează cel mai mult. Dacă nu există o astfel de motivare în viitor nu se vor mobiliza, se vor consola că oricum ne vor fi respinse proiectele. Văzând că eu nu cedez  nimic, îi determin şi pe ei să se mobilizeze.

Cum vedeţi oraşul în viitor?

Eu îmi doresc să avem un oraş în care să ne placă să locuim. Oraşul să ne ofere posibilităţi să ne câştigăm pâinea prin muncă, dar să ne ofere şi condiţii de viaţă civilizată. Să pot veni în centru şi să mă simt ca în Occident, cu oameni prietenoşi, amabili, încrezători. Vreau un oraş de acest gen, cu centru frumos amenajat, cu terase, cu un transport public civilizat (să nu trebuiască să vin la serviciu cu maşina) fără populaţia pauperă în centru, vreau oraşul acela care îţi dă confort, să nu stai cu ochii pe buzunar şi să te temi seara, să vezi turiştii care urcă în turnul Bisericii cu liftul, îşi fac poze, parcul să fie modern, să existe zona de agrement în care să putem merge să înotăm până seara târziu.

În plus, oraşul dintre blocuri trebuie să fie civilizat. Am început remodelarea spaţiilor dintre blocuri în Ştefan cel Mare, dar mult mai bine a ieşit zona Blocului Lamă. La anul vom finaliza şi toată zona Independenţei poate şi Ispirescu. Între blocuri nu a mai intrat nimeni de 40 de ani. Noi, ca administraţie, dacă reuşim să determinăm reabilitarea termică a blocurilor (şi numai din ticăloşia guvernului actual nu avem bani pe Programul Operaţional Regional din 2007 ca să-i accesăm direct şi să nu mergem cu mâna întinsă la MDRT), să vedem blocurile refăcute şi termic şi estetic, spaţiile dintre blocuri reabilitate, să avem o fântână arteziană acolo, una dincolo. Putem face nişte adaptări ca să ne fie mai bine.

Astfel, oraşul va începe să arate cum gândesc eu. Nu-mi doresc altceva de la Bistriţa decât să fie un oraş cum am văzut nenumărate în Germania, Austria, Franţa…

Ce mesaj vreţi să le transmiteţi oamenilor acum la sfârşit de an şi început de 2012?

Ceea ce cred eu că i-am învăţat pe oameni cel mai mult este să îndrăznească, să creadă că este posibil. Chiar dacă Wonderland nu a reuşit, nu e abandonat, îl vom face. Am fost obişnuiţi să ne mulţumim cu lucruri mărunte; nu sunt de acord cu această filosofie, putem mai mult! Există resurse; dacă sunt bine gospodărite se pot face lucruri importante, nu numai să turnăm asfalt pe drumuri – se văd Biserica Evanghelică, locurile de joacă modernizate, şcolile reabilitate. Le cer concitadinilor să fie înţelegători şi să accepte mici renunţări personale când vine vorba de dezvoltarea oraşului. Să renunţe la un metru de teren ca sa putem face străzile cumsecade, să accepte un drum la 100 de metri de locuinţă, pentru că acesta aduce locuri de muncă, bani şi dezvoltare.     

Nu se derulează lucrurile cu viteza cu care vreau, dar merg şi, cu certitudine,  Bistriţa are şanse foarte bune. Avem o poziţie geografică despre care se poate spune că nu excelează în ceva anume, nu avem zăcăminte, nu suntem pe malul Dunării, nici al Mării Negre şi nici la cota 2500, dar avem acces la alte resurse pe care le putem accesa şi putem face din Bistriţa un oraş în care să ne placă să trăim şi noi, şi copiii noştri, şi nepoţii noştri!

Interviu realizat de Cristiana Sabău