(FOTO) În aceste zile fierbinţi de vară, răcoare se găseşte doar la mari înălţimi. O tură prin Munţii Rodnei vă poate oferi însă mai mult decât atât. O dovedeşte Albert Gavrilă care a petrecut o zi întreagă în Munţii Rodnei unde încă mai sunt creste întregi pline cu bujori de munte înfloriţi. În plus a avut şi surpriza să întâlnească un personaj simpatic, iubit mai ales de copii.
Albert Gavrilă a făcut o tură pe Vârful Pietrosu Rodnei (2303 m) la Rhododendron (bujorul de munte). Iată traseul: Romuli (BN)- Pasul Pietrii (1196 m), drum forestier pe Valea Strâmbă (13 km) – Șaua Bătrâna (1710 m)- Tarnița la Cruce (1710 m) – Vf. Rebra (2258 m) – Curmătura Pietrosului (2150 m) – Pietrosul Rodnei (2303 m)- Curmătura Pietrosului – Vf. Buhăiescu Mare (2122 m)- Vf. Gropilor (2063 m)- Șaua Bătrâna- Pasul Pietrii. Durată 11 ore, însă cu pauze și multe fotografii frumoase.
În timpul călătoriei, Albert Gavrilă a întâlnit şi o marmotă care a stat cuminte să fie fotografiată.
„Marmota care înveleşte ciocolată”, un animal atât de îndrăgit de copii, dar nu numai, trăieşte şi în Munţii Rodnei. La fel cum s-a întâmplat şi în cazul caprelor negre, la un moment dat, exemplarele din zona noastră au dispărut din cauza intervenţiei brutale a omului, însă au fost aduse altele, din străinătate de data aceasta. Din păcate, nu s-a făcut încă o evaluare ca să ştim câte sunt.
În anul 1973, au fost aduse din Alpii francezi un număr de 12 marmote care au fost eliberate în Pietrosul Mare „pentru a completa o nişă ecologică în acest ecosistem”. Întrucât, de atunci, nu s-a făcut nicio evaluare a efectivelor, e greu de spus câte marmote sunt acum în Parcul Naţional Munţii Rodnei.
Marmota trăieşte în zonele muntoase din centrul şi sudul Europei, la înălţimi cuprinse între 800 şi 3200 m, mai ales în regiunile vestice şi centrale ale Alpilor, precum şi în Carpaţi. A fost introdusă în unele regiuni din Alpii Orientali, în Pirinei şi în Munţii Pădurea Neagră.
Marmota alpină îşi poate săpa galerii şi în solul pe care omul nu îl poate pătrunde nici cu un târnăcop. O marmotă alpină poate cântări între 4 şi 8 kg şi are o lungime cuprinsă între 42 şi 54 cm (fără coadă, care măsoară în medie 13-16 cm). Pentru a-şi construi vizuina, sapă cu labele anterioare şi împinge pământul în afara galeriei cu membrele posterioare. Dislocă pietrele mai mari cu dinţii. În regiunile stâncoase îşi sapă vizuina sub stânci. În fiecare vizuină trăieşte o singură familie. Construcţia poate avea şi mai multe încăperi. Încăperile mari de locuit sunt căptuşite cu iarbă uscată, iar capetele galeriilor reprezintă toaletele. Marmota alpină trăieşte în grupuri. Fiecare grup este compus din perechea de părinţi şi puii acestora, ce pot proveni şi din generaţii anterioare. Se presupune că la construirea vizuinilor mai mari cooperează mai multe generaţii. Durata de viaţă este între 15 şi 18 ani.
Fotoreportaj de Albert Gavrilă
🙂 Ce draguta este ! Si stie si frantuzeste 🙂
Splendid! Multumim d-le Albert Gavrilă.
Multumesc frumos pentru tot ceea ce ne povestiti. Sunt interesante aceste lucruri. Va asteptam cu alte povesti si intamplari!!! .
Daca nu vom avea grija de mama NATURA cu siguranta generatiile care vin numai pe ciocolata si la desene animate vor mai vedea marmota si multe alte fapturi minunate. Multumesc inimosului domn ALBERT GAVRILA pentru aceste minunate fotografii si precizari. Va consider un mare ECOLOGIST. VIATA LUNGA si putere la catarari.
Asta e marmota care impacheta ciocolata?
In 2007 am vazut si eu 2 marmote in Fagarasi,pe traseul de la cabana Podragu spre cabana Turnuri.