O delegație a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, în frunte cu președintele CJ Radu Moldovan, va participa sâmbătă 5 august la acțiunea ”Dialoguri culturale la Vârșeț”, organizată de instituțiile culturale din subordine (Biblioteca Județeană, Centrul Județean pentru Cultură, Complexul Muzeal) în comunitatea românească din Banatul de Sud al Voivodinei (Serbia).
Astfel, de la ora 11.00, vor avea loc întâlniri protocolare, iar la ora 12.00, la Muzeul Concordia din Vârșeț, este programat Colocviul ”Petru Cârdu”: lansarea cărții ”Starea vremii” de Petru Cârdu (participă scriitori din Bistrița, Cluj, Timișoara, București, Vârșeț), expoziție de carte și grafică Petru Cârdu.
Seara, de la ora 19.00, în Sala Milenium, Ansamblul Profesionist ”Dor Românesc” va susține un spectacol folcloric extraordinar. Cântă Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Felix Gălan, Ioan Dordoi, Nicolae Cioancă, Veronica Bălan, Ioachim Spân, Larisa Bozbici. Dirijor: Mihai Spân. Coregraf: Adrian Pașcu.
La Vârșeț se află o importantă comunitate românească, care numără aproape 6.000 de locuitori și reprezintă 11% din populație (a doua ca mărime după cea din Alibunar). În 2005, România a deschis un consulat general aici.
”Casa lui Petru Cârdu de la Vârșeț e, de fapt, o bibliotecă imensă. O casă-bibliotecă. Rafturi peste rafturi, cărți peste cărți. Toate așezate într-o ordine desăvârșită. Am stat, la invitația doamnei Ana Cârdu, câteva ceasuri bune în mijlocul lor. Le-am atins cu mâinile și le-am atins cu privirea. Cărți de filosofie, de poezie, traduceri din literaturile lumii, multe albume Brâncuși (despre care Cârdu urma să scrie o carte esențială), volume de estetică, titluri de Mircea Eliade, Noica, Cioran, Ionescu, Steinhardt, Nichita Stănescu… Foarte multe cărți în limba română. Am stat îndelung de vorbă cu doamna Ana, o prezență distinsă, de un altruism rarisim, dedicată și devotată operei și memoriei soțului, și am înțeles cum a devenit Vârșețul capitală a poeziei și a marilor poeți. Cât a trăit, Petru Cârdu a fost un scriitor-animator, a creat evenimente culturale de excepție, a fost președintele Comunei literare Vârşeţ (KOV) și al Consiliului artistic al Teatrului Profesionist Românesc din Voivodina, a excelat ca traducător, a construit punți între literaturi/culturi. Mai ales între cultura română, pe care a servit-o ca nimeni altul, și cultura sârbă. Drept pentru care, la mulți ani de la trecerea lui în veșnicie, criticii și istoricii literari îl așază în galeria scriitorilor europeni și îi recunosc contribuția pe care a avut-o la revoluționarea poeziei moderne, urmând îndeaproape modelul Vasko Popa. La Vârșeț prezența lui este încă vie. Continuă să fie retipărit în limba sârbă, volumele sale sunt comentate în reviste de prestigiu. Sunt speranțe mari ca locuința sa plină de cărți și lucrări de artă (grafică, mai ales, având semnătura scriitorului) să devină cât de curând muzeu/casă memorială. Aici, între rafturile bibliotecii, între cărțile lui, citite și recitite, subliniate și însemnate, mi-am început dialogul personal cu Petru Cârdu” – managerul Bibliotecii Județene, Ioan Pintea.
Este foarte bine ca ne ingrijim de comunitatile de romani din exterior, dar in Ungaria nu avem deloc?