Golirea lacului de acumulare de la Colibiţa, care s-ar întinde pe trei ani, în dezbatere publică

Staţiunea de interes local Colibiţa ar putea rămâne fără punctul ei forte, lacul de acumulare, timp de aproape trei ani cât estimează Administraţia Bazinală de Apă „Someş-Tisa” că vor dura lucrările de golire a acumulării şi execuţie a lucrărilor care vor mări gradul ei de siguranţă.

Potrivit Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, realizat de ISPH Project Developement, „durata estimată totală de realizare propriu-zisă a tuturor lucrărilor este de cca 18 luni de zile (Anul I; 1/2 din Anul II). La această perioadă de timp, se adaugă cele 4 luni de zile (septembrie – decembrie) din anul anterior începerii efective a lucrărilor (Anul 0), în care, în funcţie de nivelul lacului, va începe operaţiunea de golire a acumulării.

„Durata estimată de realizare a lucrărilor privind „mărirea gradului de siguranţă”, care necesită golirea acumulării, inclusiv inspecţia uvrajelor, este de cca 150 ÷ 180 zile; lucrările care determină mărimea acestei perioade sunt în special cele de etanşare a măştii barajului. Din considerente tehnologice, se consideră că perioada optimă de realizare a lucrărilor de refacere în totalitate a etanşeităţii măştii barajului este aprilie/mai ÷ septembrie/octombrie”, se arată în raportul pe care îl puteţi citi integral AICI. 

Documentul va fi supus dezbaterii publice la sediul Primăriei Bistriţa Bîrgăului, în data de 12 octombrie 2017, începând cu orele 12.00, şi la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, din municipiul Bistriţa, str. Avram Iancu, nr. 9, în data de 12 octombrie 2017, începând cu orele 16. 00.

Raportul integrează concluziile studiului de evaluare adecvată pentru proiectul Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, propus a fi amplasat în zona acumulării Colibiţa, pe malurile și în albia minoră a râului Bistrița, pe raza localităților Bistrița Bîrgăului, Tiha Bîrgăului, Prundu Bîrgăului, Susenii Bîrgăului, Mijlocenii Bîrgăului, Josenii Bîrgăului, Livezile, Unirea, Bistrița, Viișoara, Sărata.

Tipul deciziei posibile luate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud poate fi emiterea sau respingerea acordului de mediu.

Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii privind documentul menţionat la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, până la data de 12 octombrie 2017.

Reamintim că realizarea investiţiei “Acumularea Colibiţa” a fost aprobată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 239/1977. În cei peste 30 de ani care au trecut de la punerea în funcţiune parţială a lacului de acumumulare de la Colibiţa au fost consemnate o serie de incidente/evenimente atât în comportarea unor construcţii (masca asfaltică, casa vanelor golirii de fund, casa vanelor golirii de semifund) cât şi a unor echipamente (vanele plane de pe golirea de fund, instalaţia by-pass asigurare debit servitute, vanele plane de pe golirea de semifund, instalaţiile hidraulice de acţionare a vanelor din cele două galerii, instalaţii electrice, de iluminat, de ventilaţie, unele dispozitive AMC, etc); de asemenea au fost consemnate şi alunecări de teren în zona versanţilor acumulării.

Dacă o parte dintre aceste incidente/evenimente au putut fi remediate, o altă parte nu au putut fi remediate aşa încât au evoluat în timp, arată Apele Române justificând necesitatea reparaţiilor.

Specialiştii arată că, în situaţia în care nu s-ar goli lacul şi nu s-ar face lucrările ce se impun, este de aşteptat să crească riscurile generate de exploatarea amenajării.

„Lipsa lucrărilor de refacere a etanşeităţii măştii ar putea conduce, în timp, la creşterea infiltraţiilor şi la necesitatea unei eventuale golirii rapide a lacului. În acelaşi timp, menţinerea în continuare în stare de nefuncţionare a golirii de fund, la care s-ar putea adăuga – prin uzură fizică – şi o defecţiune a echipamentelor golirii de semifund ar conduce la imposibilitatea evacuării controlate a unei unde de viitură; în acest caz, se poate ajunge chiar la deversarea necontrolată a barajului, urmată prin eroziune internă de ruperea acestuia. În cazul unui baraj de anrocamente, ruperea (iniţial un orificiu, transformat în cavernă şi în final într-o breşă) se poate produce într-un interval foarte scurt de timp; apariţia breşei va conduce la pierderea necontrolată a apei din acumulare, fapt care va genera în aval o undă de inundabilitate semnificativă”, arată ei.

În cazul în care barajul s-ar rupe din cauza alunecării versantului stâng (umăr stâng baraj) sau a creării unei breşe pe malul drept (defecțiuni la masca de beton asfaltic /eroziune internă), viitura ar trece de Bistriţa, până la confluenţa Bistriţei Transilvane cu râul Şieu (cca. 51 km).