Inspectorul şcolar general Camelia Tabără a acordat un interviu unei eleve din clasa a XI-a în care a vorbit despre educaţie, inclusiv cea non-formală, dezvoltarea personală a elevilor, şcoala românească în general, profesorul ideal şi schimbările pe care le-ar face dacă ar sta în puterea ei acest lucru.
Doamna inspector general Camelia Tabără, care credeți că este cel mai important aspect al educației?
– Cel mai important lucru este ca mesajele educaționale pe care le primesc/ percep copiii să fie unitare din perspectiva celor trei forme specifice educației: formală, nonformală și informală.
– Ce rol considerați că au profesorii în dezvoltarea personală a elevilor?
– Fiecare profesor, dincolo de faptul că își predă material în egală măsură, „se predă pe sine”, transmite, prin propriul exemplu, un set de valori și comportamente care poate influența pozitiv, sau, din păcate, nu, dezvoltarea elevilor. Fiecare provocare a unei lecții abordată ca o activitate de învățare va conduce la dezvoltarea personală a celor pe care îi numim beneficiarii direcți ai educației.
– Ce părere aveți despre felul în care școala românească formează elevii, atât profesional cât și social?
– Nu numai școala românească se confruntă cu noile provocări ale educației, ci toate sistemele din lume. Explozia informaticii trebuie să genereze mutații profunde în abordarea didactică, cu accent pe formare și nu pe informare. Pentru noi, școala românească, tranziția postrevoluționară a generat un lung șir de reforme, adaptări la noile cerințe. Dintre prioritățile momentului se pot enumera:
– școala trebuie să-i învețe pe copii să colaboreze, nu doar să fie obsesivi competitivi;
– copiii de azi trebuie să devină adulții de mâine, adaptabili la ceea ce ne înconjoară;
– școala trebuie să-i învețe pe elevi să știe să gândească singuri, să aibă încredere în capacitatea lor de apreciere;
– toleranța și acceptarea diversității, dezideratele unei Europe unite, sunt atitudini ce trebuie „internalizate” încă de pe băncile școlii.
– Ce activități extracurriculare credeți că sunt foarte importante pentru un tânăr?
– Orice activitate făcută cu plăcere, pasiune și consecvență. Activitățile din zona extracurriculară sunt cele care dezvoltă valorile și atitudinile elevilor.
– Ce părere aveți despre educația non-formală?
– În ultimii ani, constatăm cu bucurie că oferta de activități din zona educației non-formale se diversifică și crește constant, calitativ și cantitativ. Tot mai mulți elevi se antrenează într-o activitate non-formală fie la Palatul Copiilor sau cluburile școlare, fie în activitățile propuse de diversele ONG-uri constituite cu acest scop. Educația non-formală este frumosul educației.
– Dacă ați putea schimba ceva la sistemul de învățământ, ce ați schimba și de ce?
– Mediul economic, angajatorii reproșează școlii românești faptul că absolvenții au o pregătire preponderent teoretică și nu practică. Aș propune așadar un sistem de învățământ în care componenta practic-aplicativă să fie de minim 50% din bugetul total al timpului din școală, la toate disciplinele, la toate clasele.
– Cum vedeți dumneavoastră elevul ideal? Dar profesorul ideal?
– Elevul ideal – cel care pune mereu întrebări și profesorul ideal: cel care creează un context al lecției în care dezbaterea e un firesc al fiecărei ore.
– Care credeți că este cea mai mare satisfacție, în calitate de profesor?
– Întâlnirea cu foștii elevi. Practic e momentul în care simți cum munca depusă a fost validată de societate, de viață, mereu altfel.
– Ce moment din cariera dumneavoastră v-a marcat?
– Fiecare etapă am perceput-o ca pe o altă provocare, fiecare nouă generație de elevi cere altceva și are altceva de oferit. Munca în inspectoratul școlar îți oferă o cu totul altă perspectivă asupra întregului sistem educațional.
– Ce v-a motivat să deveniți profesor?
– Contextul familiei a fostul unul decisiv, cred, pentru că părinții mei au fost cadre didactice. Am ales școala și munca cu elevii și, dacă ar fi să putem da timpul înapoi, nu aș ezita să fac aceeași alegere.
– Vă mulțumim mult pentru răspunsuri!
Interviu realizat de Ioana Ilinca Moldovan, clasa a XI-a, de la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bistriţa, sursa: Didactica Nova
doamna asta care apare saptamânal prin ziare ar trebui sa le impuna profesorilor sa-si tina orele la clasa asa cum trebuie.
majoritatea vin cu plictis pe la s’un sfert si pleaca pe la fara zece.
nu mai vorbim de aia care sunt si directori si care nu-si tin orele aproape deloc.
dupa aia se mira de rezultate slabe la examene si urla la televizor si pe la mitinguri ca nu le ajung banii.
la cât de patimas muncesc câstiga prea mult.
parintii sunt nevoiti sa bage bani seriosi în meditatiile copiilor ca la scoala merg cam degeaba.
Aceleasi chipuri de zeci de ani. Functioneaza perfect intr-un sistem corupt pana in maduva cioantelor, mai bine ar explica tov general de ce a permis directorilor din scoli sa stranga bani pentru inspectiilor ARACIP, si pe urma sa faca pe apostolul neamului. Oare de ce ? Cazare la hotel platita din banii profesorilor sa dam bine ? Nu cred ca in secolul nostru poate sa pozeze cineva in acest hal si chip de educator care cere sa plateasca ceva care este o mascarada. Si mai vorbim despre copii. In primul rand sa vorbim despre ciuma bubonica pe care o raspandesc acesti sobolani prea mult mediatizati.