După 1989, oricine a vrut să ridice o statuie sau un bust a trecut la fapte. Aşa se face că judeţul Bistriţa-Năsăud e plin de monumente pentru care nici măcar nu a fost cerut avizul specialiştilor, iar dintre acestea 93% ar trebui demolate dacă s-ar aplica legile în vigoare. Şeful Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Alexandru Uiuiu, a declarat, în şedinţa Colegiului prefectural de miercuri că, din acest punct de vedere, situaţia poate fi catalogată drept un „dezastru”.
„Dintre cele 120 de monumente de for public sunt avizate circa 7%, ceea ce e un dezastru. Care e reprezentativitatea lui Decebal pe Valea Someşului? Este slabă, în schimb un Vasile Naşcu, un Iuliu Hosu … Dar astea sunt discuţii care trebuie purtate separat fiindcă urmează anul Centenarului şi, probabil, va fi un val de cereri de amplasare de monumente”, a spus Alexandru Uiuiu.
În perioada următoare vor avea loc întâlniri regionale cu primarii în care va fi dezbătută punctual problema amplasării monumentelor istorice.
Întrebat dacă Primăria Bistriţa a solicitat aviz din partea instituţiei pentru bariera din faţa Palatului Culturii şi voliera din parc, Uiuiu a răspuns: „Nu au cerut aceste avize”
„Sunt considerate intervenţii ilegale în zona de protecţie a monumentului istoric. Trebuie să fie avizate amplasarea de mobilier urban, amenajarea căilor de acces, amplasarea de bannere, executarea de mulaje. Poate că unele par execesive, însă Legea 422 exact aşa se numeşte: a protejării monumentelor istorice. Directorilor de instituţii li se pare ciudat să ceară aviz pentru o cale de acces sau o barieră, dar aşa prevede legea. Când se vor schimba legile, vom aplica alte legi, deocamdată acestea sunt legile. Voliera respectivă care chinuia o veveriţă fără rost în Parcul Municipal avea nevoie şi de avizul Monumentelor Istorice fiindcă este amplasată şi ca şi construcţie, şi ca şi mobilier urban în zona de protecţie a zidului vechi cetăţi a Bistriţei medievale”, a adăugat el.
Deşi nimeni nu a cerut acest aviz, Direcţia pentru Cultură nu a aplicat nicio sancţiune. Întrebat de ce, Uiuiu a răspuns: „Noi avem posibilitatea fie să aplicăm contravenţii funcţionarilor publici din cadrul primăriilor care nu solicită avizul Ministerului Culturii şi, în cazul acesta, putem amenda administraţia. Putem să amendăm, de asemenea, conform Legii 422 cetăţenii care nu se preocupă de starea clădirilor monument istoric, toate celelalte fiind considerate infracţiuni. Este o problemă dacă pentru o volieră te duci până la infracţiune sau încerci, prin adrese repetate, să îndrepţi o situaţie. Nu putem nici noi să încărcăm Poliţia cu absolut tot ce nu intră în cele două categorii de contravenţii şi poate fi considerat prea uşor infracţiune. Şi atunci avem o corespondenţă cu Primăria Bistriţa în care, în mod repetat şi preventiv, cum e recomandat să lucrăm, solicităm revenirea la situaţia iniţială sau intrarea în legalitate pentru că asta se impune. Câteodată reuşim să-i convingem pe oameni, altădată ei se păstrează în aceleaşi condiţii şi atunci intervine Poliţia şi duce lucrurile până la capăt. Este, dacă vreţi, un anumit tip de negocieri şi toleranţă. Asta nu înseamnă că nu se aplică legea, însă nu poţi să îi faci dosar penal unui om pentru că şi-a schimbat o fereastră. Am deveni uşor ridicoli. În ce priveşte Primăria Bistriţa, am sesizat Poliţia în mai multe situaţii. Sunt dosare în cercetare şi anchete în derulare”, a spus Uiuiu, care a evitat să răspundă dacă a fost sesizată Poliţia şi în cazul volierei.
În schimb, Alexandru Uiuiu s-a plâns de relaţia cu Inspectoratul de Stat în Construcţii.
„Inspectoratul de Stat în Construcţii, nu mă feresc să o spun aici pentru că e o realitate, tace. Noi constatăm pe teren lipsa unor documente de construire care sunt obligatorii conform Legii 50/1991- certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire – fie intervenţii pe monumente, fie construcţii în zona de protecţie a monumentelor. Inspectoratul de Stat în Construcţii se ocupă cu legalitatea şi existenţa unor documente legale în cazul construcţiilor. Noi le spunem că au apărut construcţii fără să aibă aceste documente şi nu avem niciun feedback niciodată”, a spus Alexandru Uiuiu.
În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt 380 de situri arheologice, 370 de monumente de arhitectură, 11 monumente de for public, şapte monumente memoriale și funerare. Dintre acestea, 225 sunt monumente de interes național, iar 543 sunt de interes local.
Dintre monumente, 92 sunt amplasate în mediul urban, 763 sunt amplasate în mediul rural, 30 aparțin domeniului public şi 735 sunt în proprietate privată. În judeţ sunt şi două ansambluri urbane, 4 rurale, 81 biserici și mănăstiri, 191 de case, 15 castele, două cetăți, două cazarme, 6 muzee, un pod, 6 școli, 11 monumente de for public, 1 piatră tombală şi un mormânt.
Cel mai mare dezastru este chiar in Bistrita unde, in perioada de cand e Cretu primar, orasul a ajuns pe punctul de a intrece Caracalul in materie de ciudatenii. La inceput l-a apucat nebunia mutarii statuilor dupa mintea lui cea proasta, facand praf istoria orasului. Prima isprava de acest fel a fost facuta in 2009, prin mutatarea statuii lui Petru Rares din piata care-i poarta numele pentru a face loc unui monument controversat, in forma de Sula tocmai langa Prefectura, vrand parca sa confere expresie materiala sintagmei „Sula si Prefectura”. Si conform proverbului ”Prostul nu le știe, dar le nimerește”, statuia lui Petru Rares (fiul nelegitim al lui Stefan cel Mare), dupa ce a zacut cativa ani intr-un depozit, a ajuns pana la urma pe Strada Florilor din Bistrita (probabil sa arate ca Petru Rares este copil din flori). Mai tarziu, in 2011 cu ocazia centenarului CNLR acelasi Cretu, a mutat fara nici o noima bustul lui Liviu Rebreanu din Piata Unirii in fata cladirii Gimnaziului Evanghelic, vrand parca sa rupa orice legatura cu originea germana a scolii. Culmea prostiei a urmat un an mai tarziu, cand pe locul bustului lui Liviu Rebreanu din Piata Unirii a fost mutat aproape pe furis bustul lui Cuza, de la IJP, in Piata Unirii fara ca primarul sa stie ca piata isi trage numele de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic cu unirea principatelor sau Mica Unire. Dupa mintea lui Cretu, unire sa fie, nu conteaza daca-i mare sau mica. Acum cand se apropie centenarul Marii Uniri din 1918, Primaria Bistrita a anuntat un concurs de soluții pentru un grup statuar în Piața Unirii, dedicat Marii Uniri din 1918, urmand ca bustul lui Cuza sa fie mutat inapoi la IJP. Si exemplele ar putea continua, fara a mai pune la socoteala kitsch-urile precum mulajele cu strutii, ouale gigant si merele de plastic. Bistriţa e oraşul în care mai toate lucrurile se întâmplă pe dos. Este si parerea altora.
Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-pei…
Aveti toți o obsesie cu Caracalul! Vreau doar sa te intreb ai fost vreodata acolo? Stii cum arata acest oras? Sau doar ai auzit niste povesti si iti dai cu parerea? Crede-ma ce-ti spun din toate povestile alea pe care le-ai auzit doar una sau doua sunt adevarate dar daca vrei sa-ti spun un adevăr despre Caracal este ca au una din cele mai frumoase clădiri de teatru din România. Mai mult acolo se organizează în fiecare an festival de teatru. Stai sa-ti mai spun: pentru ca (virgula – sa evităm cacofonia) cărăcălenii sunt mari iubitori de teatru au și grădina de vară cu 1500 de locuri care anul viitor se reabilitează! Apropo de reabilitare: au si piață agroalimentară nou nouță. Era sa inchei dar mi-am adus aminte inca de ceva: la anul vor avea si sosea de centură! Deci dragă Paul trebuie sa-ti spun că (virgula din nou) Caracalul pe care îl dati atâta ca exemplu negativ este mai dezvoltat decat Bistrița!
Ce a facut D-nul Uiuiu pentru patrimonial cultural al Bistritei ?
Nimic, ce sa faca..
Întrebarea lui Uiuiu, ”care e reprezentativitatea lui Decebal pe Valea Someșului”, e pe bune?
Mie mi se pare coșmar. Cum a ajuns Uiuiu șef la Monumente? A, gata, mi-am amintit. Pus de Oltean.
Legat de acest subiect, municipiul nostru se mai confrunta cu o problema: existenta unor sculpturi in piatra care defileaza inestetic, batand pasul pe loc, in Piata Morii. Sunt cam 7-8 asemenea sculpturi, aflate in patrimoniul / inventarul cuiva. Ele sunt ciobite / sparte, ruginite, fara a avea inscrise o denumire sau un autor. Se pot compara cu maculatura literara existenta inca in multe biblioteci publice. Primaria ar trebui sa le deie jos! Pot fi inlocuite de altele noi, cele ale timpului nostru european. Sculptorii locali ar putea contribui la crearea lor, iar pentru ele Primaria i-ar putea plati rezonabil. Operele lor ar putea fi cunoscute in natura si nu numai in salile de expozitii. CAND SI CINE VA AVEA CURAJUL SA LE DARAME, asemenea altor statui comuniste? Bistrita europeana nu ar trebui „imaculata” cu mere si struti! Iar soclul din fata Librariei „N. Steinhardt” aseapta de ani de zile sa fie „completat”…
Plin de kitschuri, fără nicio valoare artistică
D-le director UIUIU. Cu tot respectul va adresez o intrebare ca stiu ca cititi aceste comentarii. Care este pozitia institutiei condusa de d-vs fata de proiectul idiot, inestetic , incapabil, nejustificat a primarului si a primariei de a marca zidul cetatii acolo unde el este lipsa cu un pseudo-zid din TABLA ruginita intr-un proiect pe nu se stie ce fonduri. Astept raspuns. Va multumesc.
Da, recunosc, am folosit gresit termenul! Imi cer scuze fata de cititori.
Si sa le dea nu sa le deie.