Imaginile cu munţi goi, de pe care au fost rase pădurile, continuă să oripileze opinia publică din România, dar nu numai. O investigaţie a Environmental Investigation Agency (EIA), făcută la sfârşitul anului trecut în Munţii Rodnei a scos la iveală exemple de tăieri ilegale de lemn care au lăsat efectiv munţii goi. Astfel de situaţii se găsesc însă în multe alte locuri din judeţ.
Despre tema pădurilor „rase”, Timp Online a discutat cu şeful Direcţiei Silvice, Gheorghe Ivan, care ne-a oferit o explicaţie ştiinţifică despre care a spus că e mai degrabă înţeleasă de silvicultori.
„Noi şi tăiem, dar şi împădurim. În România s-a tăiat pădure şi se va tăia mereu. Există un plan de tăiere aprobat, o cotă anuală, o creştere anuală. Important este să tăiem atât cât trebuie şi unde trebuie, să nu tăiem abuziv şi să nu stricăm echilibrul, iar în ce priveşte împăduririle, noi urmărim să împădurim tot ce am tăiat, iar conform legislaţiei în vigoare, important este să nu treacă doi ani de zile de la reprimirea unui parchet ca să nu fie împădurit”, a declarat Gheorghe Ivan.
Potrivit şefului Direcţiei Silvice Bistriţa, „importantă nu este doar împădurirea”: „Împădurirea se face. Foarte important este mai departe ce se întmplă cu aceste plantaţii, dacă se fac lucrări de îngrijire în ele, dacă poate fi păstrată compoziţia care s-a prevăzut la plantare ca să ajungă arboretul la maturitate. Pentru că degeaba am plantat, mai ales în zona de câmpie unde e o luptă continuă cu carpenul şi cu alte specii repede crescătoare, dacă nu facem aceste lucrări la timp, plantatul, toată munca s-a irosit. Pur şi simplu puteam lăsa natura să decidă şi se întâmpla acelaşi lucru. Asta este foarte important, nu numai plantatul în sine. E adevărat că de acolo pornim, dar e la fel de importantă întreţinerea acestor culturi care nu e lipsită de cheltuieli. Aici ar trebui să insistăm un pic”.
Gheorghe Ivan a spus că nu se referă la ONG-uri: „Nu mă leg de ONG-uri. Nu bat acolo. Sigur, pot fi calamităţi, dar specialiştii şi silvicultorii vor înţelege ce spun: la împădurire se stabileşte o compoziţie: opt goruni, doi paltini, etc., compoziţie pe care vrem să o aibă pădurea la maturitate peste 100 de ani. Important este ca, peste 10 ani, să nu avem în loc de opt goruni zece carpeni. Asta am spus: să avem grijă de compoziţia pe care noi am programat-o la plantare. ONG-urile fac şi ele treabă bună, fac ce se pricep. Ele au dat startul, au dat un imbold, nu dau vina pe ele. Primăriile, specialiştii de la ocoalele silvice trebuie să se ocupe mai departe. Nu am spus că nu o fac. Am spus doar că trebuie conştientizat în rândul proprietarilor de pădure că nu doar împădurirea în sine este importantă, ci ce se întâmplă după în pădure, acele lucrări, acele păduri să fie duse la maturitate de către silvicultori”.
Potrivit acestuia, un ciclu de pădure este de 100 de ani. „Asta înseamnă patru generaţii de silvicultori, să zicem. Dacă una dintre cele patru generaţii şi mai ales, zic eu, importante sunt primele două, au greşit sau nu au avut fonduri necesare sau politicile necesare, înseamnă că am compromis viitorul acelor păduri. Ajungem peste 20 de ani, 30 de ani, să vedem că, în loc să avem compoziţie de gorun, paltin, frasin, cireş, specii de valoare, avem numai carpen, şi atunci când vine revizuirea amenajamentului vine amenajistul şi spune: aici nu mai are rost să ţinem acest carpen pentru că nu producem nimic din el, e bun doar de foc, şi apar acele tăieri rase care se numesc tăieri de substituire. Se taie ca să substituie arboretul. Şi vede opinia publică: iar au tăiat ras ăştia! Din cauza asta s-a tăiat ras: pentru că acolo s-a greşit în primii ani, nu s-a dus compoziţia stabilită la plantare până la maturitate”, a adăugat Gheorghe Ivan.
Potrivit acestuia, de circa doi ani se face un program de constientizare a opiniei publice demarat de Romsilva. Silvicultorii merg prin şcoli şi le explică elevilor ce e pădurea şi ce rol are. „Toată lumea zice: se taie! Eu nu zic că nu se taie şi se va mai tăia. Uitaţi-vă câte obiecte din lemn avem. Ele se fac cu lemn din pădure, dar important este să se taie atât cât trebuie şi acolo unde trebuie”.
Environmental Investigation Agency (Agenția de Investigații de Mediu, EIA) a descoperit dovezi clare privind tăieri ilegale de lemn în al doilea parc național ca mărime din România.
Deși este adevărat că în ultimii ani s-au înregistrat mai puține cazuri de tăieri la ras ilegale la scară mare, acest gen de tăieri selective ilegale și excesive, cum este cea documentată de EIA și de alte grupuri, tăieri care sunt încă frecvente peste tot prin pădurile din România, degradează în mod grav calitatea acestor păduri, atât ca habitat pentru fauna sălbatică, cât și ca sursă de lemn de calitate pentru viitor.
Foto: păduri rase din Munţii Rodnei, sursa EIA
Domnule Ivan, EIA a sesizat taieri la ras in Parcul National Muntii Rodnei unde carpenul nu este specie incluziva. Ceea ce ati explicat dvs. o fi la deal, dar nu in Muntii Rodnei. Acolo de ce s-a taiat la ras? Ce ati pazit?
Invaziva, cu scuzele de rigoare.
Ce sa pazeasca ?Poti vedea zilnic cum merg camioanele cu lemne si ca nespecialist te intrebi cat se mai poate continua astfel?Specialistii se contrazic intre ei iar bietele paduri dispar incet,incet.De cati ani are nevoie un arbore pentru a ajunge la maturitate?Pot compensa impaduririle, taierile(jafurile)ce se fac zilnic?Nu cred.De vorbit putem vorbi la nesfarsit,realitatea este ca vom ajunge in curand la probleme foarte ,grave de mediu si atunci vom suporta TOTI consecintele.Pana atunci mai putem vorbi degeaba,putem minti,mafia lemnului poate sa-si umple buzunarele linistita si candva, va putea cumpara cu un sac de bani, o bucata de paine. Iar restul oamenilor?Dar cui sa-i mai pese de restul?
Deviaza subiectul, asa cum ne am asteptat. Clar ca aceasta mafie administrativa lucreaza mana in man cu firmele care profita din taieri chiar si in parcuri. Omul ne arbureste cu vreo strategie inexistenta si nici macar nu raspunde la punct de ce sa taie in zone protejate. Pacat ca aceste administratii sint finantate de impozite si taxe care platim noi cu toti.
Sunt întru totul de acord cu dl. Gheorghe Ivan. Este ca și cum din Bistrița am tăia toți paltinii și gorunii – numesc aici pe maghiarii și pe sașii de la noi – și ar invada în locul lor carpenii – îi numesc aici pe srilankezi. Este ca și cum i-am doborî pe toți arborii de elită – îi numesc aici pe studenții excepționali și pe profesioniștii numărul unu care fug și nu vor să mai audă de o țară controlată de buhași, în care oricum ai face doar repetenții și creții ies învingători mereu adică niște loze votate și răsvotate de asistați, în alegeri furate așa, din start. Românii unde sunt în toate astea? Păi românii sunt fagii, dar să nu se audă, vă rog mult să nu se audă că Deneș harnic și fălos, dintr-un pont îi rade jos.
Gresesti flagrant prietene, buhasii is arbori falnici, care cresc drept spre cer, nu compara tufele care conduc tara acuma cu buhasii.
buháș1 sm [At: ȘEZ. II, 151/22 / V: ~ ác2, -ci2, -hús / Pl: ~i / E: nct] 1 Copac scund, cu coroana rotundă, întinsă spre pământ. 2 (Spc) Brad (scund) de calitate inferioară Cf brad, jneapăn, (reg) târș. 3 Tufiș.
Dar, sunt de acord, uneori și DEX-ul mai greșește, bistrițene.
@DEX, pe Bargau buhas este numele bradului falnic, nu a unei tufe
Asta înseamnă că la voi pe Bârgău termenii forestieri sunt explicați de specialistul Vasile Labă.
Îndreptarea arborilor spre lumină: cuvintele loze și buhași, cu toate că intră în consonanță cu substantivele loaze și borfași, nu au nici o legătură cu acestea.
Vai,dar nu trebuia sa va chinuiti sa aflati raspuns la intrebarea de ce sunt rase padurile , cand toata lumea stie raspunsul: pentru imbogatirea mafiei si a da cat mai multi bani partidelor.
PAREREA MEA!
Am recitit articolul din care am desprins aici trei situații:
1. Cazul ideal în care BN ar putea fi un județ de stejari și de paltini ca în raiul visat cândva de d-na și prietena noastră, Ana Blandiana.
2. Cazul posibil: să acceptăm cărpinizarea BN, iar cu ocazia asta vom putea rezolva fără prea mari probleme criza lemnului de foc în comuna primivă.
3. Cazul nenumit aici în care struții d-lui Crețu vor putea alerga liberi la noi, ca prin stepele asiatice. Știu că Bistrița a fost atacată repetat de tătari. Cu ocazia asta victoria sciților asupra bistrițenilor ar fi, după sute de ani, una definitivă.
Plopi și paltini
Dintr-o țară
Necrezută și de alții,
Unde norii se coboară
În tulpini și înfrunzesc,
Unde bolta poți s-o clatini
Cu o singură-ndoială,
Plopi și paltini
Îngeri supli
Dintr-un rai pădurăresc…
În România, dacă ești imbecil, te socotesc de-al lor și te promovează, te fac ministru sau chiar prim-ministru. Dacă ești elită îi deranjezi cumplit, te dau la o parte, te denigrează și te scuipă în stradă ca pe Doina Cornea, Ana Blandiana sau Horia-Roman Patapievici. Nu-i nimic, noi suntem la Bistrița, locul în care deocamdată jegul în persoană primează.
Pentru ca nu se iau masuri impotriva celor care au fost prinși cu furt masiv de padure, descoperit de Poliție de G.F. Mai mult acești indivizi se pare ca sunt protejați tot de aceste institutii căci au putere financiară mare și sunt prieteni. Dau exemplu ce sa intamplat si se intampla la BISTRITA BARGAULUI.
Un amărît cu o căruța, plăteste scump, în timp ce miliardele de lei prejudicii sunt puse bine la naftalină pe consideratia ca nu sunt probe. Să le fie ruşine celor ce fraternizeaza cu hotii si primesc salarii babane pt. aşi face meseria dar din păcate sunt corupți. Iar hotii adevărați fură protejați de institutii care ar trebui sa îşi facă treaba nu sa ia şpagă.
De peste un an de zile sa găsit la un agent de seamă din BISTRITA BARGAULUI zeci de cioate marci false ciocane false si nu mai face nimeni nimic sau linistit au pus dosarele bine. Păi cum să facă căi nașu Primarului si îl alimentează cu lemne banzicu din curtea lui si voi arătați niste amărât e de căruțe.
Din punct de vedere a comunicării și pedagogic, șeful Direcție Silvice a uitat esențialul privind compozițiile, denumite compoziții țel.
Primul rând acele compoziții pe care le menționează sunt în formula respectivă deoarece pornește de la noțiunea de tip natural de pădure adaptat condițiilor locale, cu floră și sol specifice, tip natural care a existat pe terenurile respective ca și rezultat al evoluției climatice și pedologice..nu că vreun popă sau Dumnezeu a hotărât așa. Iar acel tip natural a evoluat cu timpul, în timpul glaciațiunilor răcirilor climatice s-ar putea că pe anumite teritorii, rășinoasele să fii coborât mai mult în afara arealului lor preexistent, iar acum cu încălzirea climatică deja observat specii din zone semi aride se extind spre nord.
Apoi, chiar dacă 8 gorun 2 fag reprezintă o compoziție economică țel ideală din punct de vedere economic și de valorificat ..din punct de vedere real și ecologic s-ar putea să nu fie o soluție biologică viabilă pe terenul respectiv despădurit. De remarcat că în ciclul biologic natural, se instalează succesiuni de tip specii pioniere care stabilizează biologic închiderea stării de masiv iar apoi cu timpul în golurile rămase în urma morții naturale se instalează specii valoroase cu creștere mai înceată. Ține de adaptare. Gândirea magică a silviculturii este scircuitarea acelui fenomen natural prin stabilirea de compoziții pure de la momentul zero, adică punem n puieți de specii valoroase în număr x la ha, tot atâtea se vor găsi la 100 de ani, carpenul, plopii sunt un gen de buruieni. Uneori reprezintă ce are natura mai bun pentru a stabiliza terenul respectiv după ce toți stejarii și cireșii au fost utilizați de sătenii de pe vale.
Acum privind presiunea actuală pe păduri din parcurile naționale.
Cererea economică a agenților comerciali e pe specii cu esențe căutate în economie, pe cât posibil la diametre cât mai mari fără defecte care să împiedice prelucrarea.
Ei nu se interesează de carpen și alte specii pioniere gen plop mesteacăn tocmai din motivul valorii economice reduse.
Lor le trebuie lemn de cherestea , furnir sau pentru fabricarea mobilei și a instrumentelor muzicale.
Și pentru asta sunt capabili să exercite presiune la nivel local pe OS, la nivel regional și național prin politicieni ca să aibă acces imediat pe drumurile cele mai ușoare pentru utilajele lor și în proximitatea gaterelor lor ca simplu să devină proprietari a acelor arbori, prin tăiere bușteni transportabili.
Nu mai contează pentru ei ciclul ci doar diametrul exploatabil.
Când amenajamentul interzice, ei tot vor găsi o cale să scurtcircuiteze mecanismele instituționale puse în măsură ca să protejeze pădurea împotriva lor.
Primul ar fi furtul în complicitate cu administratorii pădurii respective. Se vor inventa motive, arbori bolnavi se vor simula doborâturi de vânt produse cu utilaje, se vor extrapola suprafețele de doborâturi de vânt la 2-3 mărimea ochiurilor respective. Pentru asta se vor cumpăra cu ceva euroi pe cel care face marcajul și pe cel care emite autorizația de transport. Plus aranja ca polițiștii locali să fie la crâșmă sau ocupat în altă parte.La nivel macro șefii de ocol avizi de volume de marcat, vor pune presiunea pe amenajament, posibilități umflate din cifre, cu scenarii care nu țin de capacitatea reală a pădurii de regenerare.
Apoi mai intră aceiași privați care pe lângă presiunea pe canale comerciale vor încuraja cu plăți la negru pe *întreprinzătorii locali* adică amărâții care au un cal și nu prea au oportunități economice…să fure din pădurea comună sau din a proprietarilor care nu sunt acolo.
O mică nuanță privind Împăduririle
Nu sunt întotdeauna făcute cu puieți din semințele speciilor locale, cele mai bine adaptate la condițiile locale. Se aduc de la zeci de km depărtare, și evident rata de succes ține și de asta de microclimatul local tot cu mesteceni rămâi sau cu plantații care cresc fenomenal în 30 de ani, iar apoi mor într-un an.
Ca și jurnalist, Cristiana poate pune cerere directă de acces la informații:
-Care e suprafața de pădure în care s-a intervenit fără respectarea ciclului de producție oficial și din ce cauze?
-Unde s-au depășit volumul de masă lemnoasă recoltată vs cea prevăzută în amenajament și din ce cauze?
-Care e capacitatea de prelucrare a agenților economici, cât este volumul de buștean exportat vs capacitatea de producție și susținere a actualului fond forestiere.
Ca și manager, dl Ivan ar trebui să aibă radiografia respectivă.
Mulțumesc mult domnule Cristi, dar eu nu sunt la școală ca să le vorbesc oamenilor precum un pedagog. În al doilea rând, eu nu socotesc plopii și carpenii ca pe niște buruieni, ci dimpotrivă, ca pe niște specii ajutătoare. De unde această abordare așa de reducționistă? Cine v-a învățat carte? Aș fi putut să vă recomand consilier pe lângă domnul Ioan Deneș dar acuma uite, stau să mă mai gândesc. În ce vă privește pe dv. domnilor jurnaliști, vă stau la dispoziție mereu, cu toată plăcerea.
Opss.
Nu eu am afirmat că e o luptă continuă cu carpenul și alte specii repede crescătoare.
Nu eu am afirmat că tăierile rase prevăzute în amenajamente sunt tăieri de substituire apoi prevăzute reîmpădurir. De care din start știm că din lipsă de bani, material de regenerare disponibil și apoi banilor absenți pentru degajări și curățiri au puține șanse să atingă stare de masiv.
În schimb atitudinea asta spune tot, dacă la o critică cu argumente sunteți capabil să călcați pe carierele unor oameni datorită unui comentariu anonim în ziar.
Probabil că jurnaliștii pot să vă întrebe, dar subordonații nu pot să vă conteste managementul tip centralist bazat pe blablauri ideologice.
Explicați-le de ce în Mții Rodnei sub lidershipul direct au fost posibile faptele constate de EIA.
Explicați-le cum puteți mai bine , de ce în BN, 10700 ha de vegetație forestieră nu mai acoperă solul și asta relativ într-o perioadă relativ scurtă de 7 ani, situând județul pe locul 8 din topul 10 care cumulat înglobează 63% din pierderi (Suceava fiind campionul național la pierderi, desigur ).
Explicați-le care e rata de succes a lucrărilor de reîmpădurire în urma tăierilor rase.
Și câți bani s-au introdus în lucrările de cultură vs exploatare.
Și atenție cu notele. Cu ironie, prin România știm că se schimbă des guvernele, notanții devin notați frecvent iar datul cu subsemnatul e o modă națională după ce noul șef frunzăie actele celui dinaintea lui.
Ok, am văzut.
Sunteți specia vânată și persecutată de DNA.
Pe cale de dispariție.