Social

Vestitorii primăverii şi-au făcut apariţia la poale de Ţibleş (FOTO)

Cu toate că avem parte de un an atipic din punct de vedere meteorologic, totuşi a venit primăvara chiar  şi la poalele Munţilor Ţibleş. Cunoscutul explorator al celor mai frumoase locuri din Bistriţa-Năsăud, Albert Gavrilă, a făcut câteva fotografii care demonstrează acest lucru chiar de Bunavestire.

În scurta plimbare făcută din satul Suplai, comuna Zagra, a făcut aceste superbe fotografii care nu mai au nevoie de niciun comentariu.

4 comentarii

  • Am mai menţionat cât de benefică este activitatea domnului Albert Gavrilă pentru cunoaşterea frumuseţilor naturii, în mijlocul, în preajma cărora trăiesc locuitorii judeţului nostru, Bistriţa-Năsăud. Am semnalizat şi faptul, că n-ar strica, sub fotografii să fie date şi nişte explicaţii (denumirea locului, a florei şi faunei care face diferenţa faţă de alte locuri, respectiv specificul locurilor). Mi-am luat dreptul de a descrie succint florile numite prin transilvania – luşte – deoarece pe NET, n-am prea găsit o descriere a acestor flori de primăvară în limba română, folosindu-mă de cea din limba maghiară.
    Luştele (Leucojum vernum)
    Sunt nişte flori de primăvară (apar o dată cu topirea zăpezii), asemănătoare cu ghioceii, deobicei înfloresc după apariţia acetora (nu ca în acest an, când s-a suprapus apariţia lor). Floarea este asemănătoare cu un clopoţel (de unde, în unele locuri sunt numite şi – clopoţei de primăvară), cu o margine galben – verzuie (aproape aurie), pe o tulpină cilindrică, între nişte frunze lunguieţe (cărnoase) crescute dintr-o ceapă, uneori cu câte două, chiar trei flori pe tulpină, cu înălţimea de 30-35 cm. Cele şase petale albe, cu marginea de jos „aurie”, au înîlţimea de cca 3,5 cm. Le plac terenurile umede, turboase, de pădure, deobicei la umbra nu prea deasă a copacilor, pomilor. Nu le prea plac razele directe ale soarelui. Inflorescenţa nu durează mult (cel mult 10-15 zile), după care apare un fruct globular (verde), care conţine seminţe, care ajung la maturitate toamna, asigurând perpetuarea speciei. Înmulţirea naturală are loc primăvara prin divizarea cepei, iar toamna prin semiţele mature. Am descris această floare deoarece în grădina casei din Dorolea, unde trăiesc, în fiecare primăvară reînvie un „covor”, imediat în urma înfloririi ghioceilor şi brânduşelor de primăvară, (brânduşele apar şi toamna, aşa cum rezultă şi denumirea acestora din urmă) având şi o perioadă comună de existenţă.

  • Chiar mă întrebam, zilele trecute ce face familia Albert, pe unde călătoresc de nu am mai vazut nici o poza de orin drumețiile lor….mă găndeam să intreb si pe distinsa doamnă, Cristiana Sabău , de ce nu mai apare nimic in Timp Online….dar iată că odată cu sosirea primăverii am primit si confirmarea ca sunt bine, sanatosi si cu dor de drumetii ! Asteptam , noi cei care nu avem posibilitatea de a ne deplasa, noi si noi articole cum ne-ati obisnuit deja si fotografii cu minunatele locuri pe care le vizitati ! Tot respectul nostru !!

  • data viitoare dati mai exact coordonatele GPS de unde pot fi culese aceste minunate flori, „mexicanii” din intersectii nu prea au marfa de vândut. (asa a fost si anul trecut, s-a mediatizat Poiana Narciselor si imediat au purces la recoltat) 🙂

    • Cam acid comentariul dvs, d.le Citizen ! Narcisele sunt intr-o arie protejata, pe cand ghioceii nu cred ca sunt protejati de lege ! Hai sa nu facem din țânțar armăsar….si ” mexicanii ” nu bat atata drum pt un ghiocel…. Cu respect va doresc o primavara frumoasa !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.