Actualitate Recomandări

Anomalii la Concursul „Sigismund Toduţă”. Lipsă de organizare, număr de premii condiţionat de bani”

Concursul Național de Interpretare a Muzicii Românești „Sigismund Toduță”, ediția XXXV-a din 2018, organizat în acest sfârşit de săptămână, a fost plin de anomalii, semnalează compozitorul Ciprian Pop, cea mai gravă dintre ele fiind, în opinia lui, faptul că numărul de premii a fost condiţionat de bani.

Într-o scrisoare deschisă adresată redacţiei, Ciprian Pop a tras mai multe semnale de alarmă legate de acest concurs de tradiţie, găzduit de oraşul nostru. O redăm integral:

„Am constatat cu uimire o scădere a numărului de concurenți la Concursul Național de Interpretare a Muzicii Românești Sigismund Toduță Ediția XXXV 2018. În anul 2017 numărul concurenților era 168. În acest an 137. În 2019 … poate mai puțini. De ce?

O mare anomalie a acestui concurs a fost numărul de premii condiționat de suma de bani fixă – fapt inexistent, înainte, la celelalte 33 de ediții.

Scopul concursului a fost și ar fi trebuit să rămână încurajarea interpretării și creației muzicale autohtone. Încurajarea copiilor în a cânta și gusta muzica românească, totodată și încurajara profesorilor de a include în repertoriul elevilor piese din creația muzicală românească. Aceste lucrări reprezintă un efort suplimentar față de repertoriul normal cerut de concursurile naționale și internațional și examenele din instituțiile de învățământ vocaționale. La acest concurs s-ar răsplăti această muncă, chiar și printr-o mențiune sau loc 3.

Dar, nu… după o muncă de cele mai multe ori de mare amploare, înainte de sfârșitul anului școlar, la această ediție mulți concurenți (adică 70 de procente) s-au văzut nevoiți să plece cu mâna goală… ceea e nu e corect. Cum să spui unui copil care își oferă sufletul pe scenă publicului, că, deși a cântat cât de bine a putut, înfăptuind un act artistic de mare valoare și generozitate prin munca depusă, că el nu a câștigat nimic în afară de o experiență? Și cum să-i explici că suma premiilor nu poate fi mai mare de 30 de procente din numărul concurenților, că așa a hotărât cineva, că banii trebuie neapărat distribuiți în cadrul premiilor?

Nu se putea găsi o altă soluție ca la alte, numeroase concursuri de profil atât naționale, cât și internaționale ca, de exemplu să existe, într-adevăr și premii mari în bani (premiul cel mare al categoriei și eventual al concursului) și premii doar cu diplome? Ce învață tinerii interpreți din aceasta? Doar faptul că banul, într-un mod trivial înlocuiește motivația artistică intrinsecă?

Sigismund Toduță, al cărui nume este purtat de acest concurs, s-ar răsuci în mormânt să afle modul în care sunt valorizate prestațiile artistice ale unor copii talentați. Să nu fiu înțeles greșit, nu mă leg de jurizarea acestui concurs (deși, s-ar putea și acolo face multe îmbunătățiri).

Din cauza acestei anomalii, nu s-a putut acorda la fiecare categorie/clasă măcar un premiul I, II III și Mențiune, așa cum toate concursurile de profil din țară și străinătate oferă. Inclusiv, în cadrul Olimpiadei Naționale de Muzică există această prevedere în regulament, de a se acorda cele patru locuri la fiecare categorie/clasă.

O altă anomalie, trecută în regulament, care izbește într-un mod negativ logica părinților, este prevederea din regulamentul concursului, conform căreia ”Art.7 Ordinea intrării în concurs se află la achiziționarea broșurii Concursului Național de Interpretare a Muzicii Românești ”Sigismund Toduță”. Nu e corect, în 2018, să nu publici cu cel puțin trei zile înainte programul pe ore al desfășurării categoriilor din concurs. Este un concurs național, deci se presupune că părinții vin cu copii minori din toate colțurile țării. Cum se poate avea pretenția de a afla doar în deschiderea concursului, dimineața, la ce oră va cânta un copil de 6,7 8, 9 ani? Copiii au o capacitate redusă de concentrare și suportabilitate a stresului, mult diminuată de oboseala unui drum, deci, părinții trebuie să organizeze călătoria în așa fel încât copilul să dea maximum de randament. Nici în dimineața zilei premergătoare concursului, părinții nu au fost informați la ce oră vor cânta copii lor. Informația a apărut ulterior, probabil la presiunea telefoanelor primit la secretariatul liceului, la ora 14.07, pe Facebook – o fotografie destul de neclară…

Celebra broșură, am reușit să o achiziționez în dimineața concursului. Fără bon de casă, fără chitanță, doar bani contra broșură. În lumea în care trăiesc, acest lucru este un delict. O abatere de la reguli.

Pe lângă faptul că nu a fost anunțată din timp ordinea intrării în concurs, regulile atât de atent concepute, au fost eludate exact în acest sens: la secțiunea pian, clasa a V-a a intrat în concurs cu 20 de minute înainte de ceea ce s-a anunțat. Știu, nu e mult, dar, cele 20 de minute puteau fi folosite ca pauză, pentru acomodarea concurenților cu acustica pianului și a sălii, nemaivorbind că unii dintre ei ar fi întârziat dacă părinții nu ar fi fost prevăzători. La orice concurs la care am fost, întotdeauna un segment care se termina mai repede decât era prevăzut ducea la o pauză folosită exact în acest scop, sau de ce nu, la odihna psihică juriului.

Organizarea acestui concurs mi-a impus reguli, pe care am vrut n-am vrut, am fost obligat să le accept, dacă am vrut participarea copilului meu. Am fost pus în situația de a transmite (conform Regulamentului, stipulat în fișa de înscriere) scanarea lucrării pe care copilul meu o va interpreta.

Iată exprimarea absolut draconică a acestei cerințe: „Vă reamintim necesitatea de a trimite în fișier SCANAT COPII ALE REPERTORIULUI propus (știmă și acompaniament), odată cu prezenta fișă de înscriere. În caz contrar, nu se validează înscrierea în concurs”.

Țin să precizez că acest lucru contravine în mod direct legii drepturilor de autor. Multe din partituri poartă copyright, simbolul și textul explicit „copierea prin mijloace mecanice a oricărei părți ale acestei lucrări este interzisă și sancționată conform legii”.

Sunt compozitor și știu că nu îmi convine ca lucrarea mea să fie extrasă, copiată în n exemplare pentru a fi pusă la ca garanție la înscrierea unui tânăr interpret. În cazul meu particular aș putea oferi benevol orice lucrare proprie, dar în momentul în care o instituție impune condiția trimiterii lucrării scanate pentru înscrierea la un concurs, devin brusc capitalist feroce. Pe naivitatea părinților, instigați astfel la o contravenție, își creează instituția gazdă a concursului biblioteca? Sau ce să înțeleg? Că eu, compozitor în viață mi se ia opera și e multiplicată fără cunoștința mea? La fel ca și în străinătate, acest lucru poate face obiectul unui proces îndreptat nu asupra părinților naivi ci asupra instituției care prevede astfel de aberații în regulamentul de înscriere. Lucrul acesta poate fi evitat prin cerința ca înaintea prestației concurentului să înmâneze juriului partitura lucrării, aceasta fiind returnată la sfârșitul probei. E un mic deranj, dar nu contravine drepturilor de autor și bunului simț.

Concluzia mea nu vrea să fie una catastrofală, dar mai există mult de îmbunătățit și de cercetat în edițiile precedente ceea ce a funcționat și nu trebuia schimbat”, a scris Ciprian Pop.

Compozitorul Ciprian Pop a urmat studiile muzicale la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj unde este conf. dr. şi predă la catedra de Teoria muzicii electronice. 

34 comentarii

  • La Concursul Național Sigismund Toduță au fost premiați 50% dintre participanți, nu doar 30% așa cum susține dl Pop. S-au dat și mențiuni, pe fiecare secțiune și subsecțiune. Concursurile serioase nu premiază toți participanții. Este absurd să se considere că dacă un copil participă la un concurs, trebuie automat premiat. Nu poți să acorzi un premiu I și premii II, III și mențiuni pentru 4 copii de clasa pregătitoare de exemplu, care s-au înscris la concurs. Fiind înscris în CAEN, concursul a avut ca regulă un anumit număr de premii. Dacă dl a fost nemulțumit de numărul ”mic” de premii anunțat încă din februarie, de ce și-a dat acordul pentru înscrierea elevei? Noi ne dorim cât mai mulți copii înscriși, dar și o concurență serioasă la nivelul calității.
    Regulamentul din acest an a fost modificat, premiile acordându-se pe secțiune și nu pe clase. Atunci când concurenții s-au înscris, ar fi trebuit să consulte regulamentul și cred că dl Pop a știut unde și pentru ce vine. Regulamentul a fost trimis către toate școlile de muzică din țară, încă din luna februarie.
    Numărul de participanți variază de la an la an. Faptul că în acest an a scăzut, nu înseamnă automat că există nemulțumiri referitoare la organizare (nu aveau cum să știe cum este organizarea, înainte de a participa efectiv la concurs), ci că elevii și părinții au ales să meargă la alte concursuri sau că oferta este variată și copiii se împart, așa cum este firesc. Muzicienii știu că un alt concurs s-a desfășurat cu exact o săptămână înainte și un altul se va desfășura în această săptămână. Este greu pentru un copil să participe la 3 concursuri în 3 săptămâni consecutive.
    Dacă veți consulta un alt articol de pe bistrițeanul, un membru al juriului și 6 participanți din sudul țării au declarat ca organizarea a fost deosebită. Sunt opinii, și opinii… Sunt plusuri și minusuri ale acestui concurs, cum este firesc pentru orice alt concurs.
    Există o practică la unele concursuri, ca ordinea intrării să nu fie afișată decât pe intervale orare, așa cum am procedat și noi pe pagina de fb și pe mailul trimis către toate școlile din țară vineri, 11 mai. Concurenții puteau afla această ordine de la secretariatul școlilor la care activează, de vineri după-masa.
    Referitor la partituri, cerința ca ele să fie depuse în copie, a existat în toate celelalte 34 de ediții. Nu este o noutate în organizarea din acest an. Este firesc ca dacă juriul consideră acest lucru, să poată urmări partitura, mai ales pentru piesele moderne. LMTJ nu a încălcat drepturile de autor prin publicarea partiturilor, la niciuna dintre ediții. Este ca și cum am discuta despre drobul de sare să anticipezi că se vor multiplica partituri fără drept de autor. Dl Pop a făcut parte din juriul concursului în anii trecuți și a participat cu piesă în primă audiție, care nu a fost multiplicată fără acordul dânsului. Nu s-a întâmplat, și nu se va întâmpla.
    În final, doresc să subliniez că fiica/ eleva dânsului a obținut premiul II la acest concurs. Rezultatele sunt publice. Este un rezultat pe care juriul l-a decis, fără drept de contestație, să îl acorde. (Nu se pot face contestații la probele practice.) Îl consider un rezultat frumos și probabil, pe merit raportat la ceilalți concurenți. Juriul de la secțiunea Pian a avut ca invitat un conf. univ. dr. tot de la academia unde predă dl Pop. Cum ar fi putut evalua colega d-lui Pop, incorect???

    • Referitor la partituri, da, aşa a fost şi la celelalte 34 de ediţii şi ca şi acum tot nu a fost corect să fie aşa. Numai că nimeni nu a spus nimic. Şi pe la noi atunci totul e bine şi frumos.
      Aşa se pot procura cel mai bine partituri gratis, fără acordul cuiva.
      Data viitoare vă propun să invitaţi şi câţiva studenţi sau artişti din Filarmonică să concureze şi să împărţiţi cu vreo doua diplome mai mult pentru că după mentalitatea unora nu ar fi deloc problemă.

  • Este foarte urât din partea dumneavoastră să desființați ceea ce tocmai doriți să promovați! Nu, domnule Pop, nu a existat nicio „anomalie”, așa cum vă place să descrieți probabil o neplăcere subiectivă. Concursul a fost IMPECABIL organizat, îmi pare rău să citesc cele înșiruite mai sus (într-o evidentă fractură logică). La Olimpiada Națională NU se dau premiile pe clase, în cazul suflătorilor nici măcar pe instrumente. Niciun concurs nu premiază toți participanții, altfel nu și-ar mai justifica existența. Putem tipări direct diplome și le împărțim generos tuturor, indiferent de calitatea prestației artistice! În ceea ce privește concursul care v-a provocat nemulțumire, ați exprimat (fără să vreți, cred) una dintre calitățile acestuia: promovarea muzicii românești. Este cu adevărat minunat faptul că există acest concurs! Un alt aspect pe care îl evidențiați în mod negativ când în realitate este un lucru admirabil este faptul că se dau premii în bani. Este printre puținele concursuri naționale, și singurul care are ca program doar muzică românească, care oferă premii în bani! Din informațiile mele este singurul concurs care nu impune taxă de participare, oferă cazare participanților veniți din afară, ȘI TOTUȘI oferă premii în bani. Vi se pare puțin? Organizați dumneavoastră un concurs (în care să vă asigurați că vă vor fi premiați apropiații), la aceleași standarde și vom vedea dacă și cum veți reuși să acordați premii.
    Evident că niciun concurs nu va reuși vreodată să mulțumească pe toată lumea! Dar de aici și până la desființarea totală pe motiv de nemulțumire subiectivă este cale lungă!
    Eu am venit la Bistrița fără să cunosc pe nimeni acolo, am întâlnit oameni minunați, am fost deosebit de impresionată de organizarea concursului (și nu este primul la care sunt invitată să jurizez), așa încât mă deranjează existența unui astfel de articol care nu numai că nu reflectă realitatea, dar aruncă mizerii acolo unde nu își au locul.

    • IMPECABIL ESTE EXAGERAT!!! Nici măcar o toaletă nu aveți la secțiunea pian!!!!! :)))) Despre premii nu discutam! Nu sunt muzician !

    • Dragă Doamnă ! Chiar nu pricepeţi sau nu vreţi să pricepeţi ce doreşte să spună Domnul Pop. Dar să vă întreb ceva,ceea ce nu înţeleg eu;
      Vi se pare corect şi conform regulamentului sau al bunului simţ ca fiind în juriu să nu treacă nici o oră sau două de la prestaţia copilului şi Dvs.deja să postaţi pe Facebook rezultatele obţinute de elevii Dvs ?!
      Să nu înţelegeţi greşit, copii au fost buni şi au meritat diplomele, dar nu sâmbăta era gala, unde se afişează rezultatele şi unde ar fi trebuit să afle dacă au luat ceva ? Pentru că prin postarea asta nu copiilor aţi trimis mesaj ci lumii de la care aţi dorit să adunaţi laudele si like-urile. Puteaţi să afişaţi liniştită toate premiile şi atunci toată lumea mergea liniştită acasă.
      Până la urmă şi asta e o anomalie ca să-ţi jurizezi propriul copil şi nu cred că nu s-ar putea găsi şi pentru asta o soluţie.

    • Sunteți sigură că aveți dreptate? La ce secțiune ați jurizat? Poate la vioară, căci la pian a fost asa cum spune dl. Pop. Care este explicatia potrivit căreia la punctaje egale , copiii au primit „premii” diferite, pentru ca apoi ce a fist valabil sâmbata seara in 12 mai, s-a schimbat in mai bine sau mai rau a doua zi, duminică 13 mai? Ghinion! Asa cum tratăm noua generatie, asa vom trăi! Trist, rusinos! Poate nu ati aflat toate „anomaliile” dar asta nu inseamna ca nu au fostt! Poate tacerea Dvs. era de aur!

    • Stimata dna Turcu , „membra al juriului concursului din Bistrita” aveti perfecta dreptate in legatura cu organizarea IMPECABILA , avind in vedere ca pe primele trei locuri s-au situat elevii dumneavoastra a caror merit le-am aflat pe „surse” – FB . Toti ceilalti participanti aflau a doua zi rezultatele ….. Ce sa creada copii participanti despre isprava juriului din care faceti parte ? , e inca o meteahna a sistemului , NU ?
      Apropos : La Olimpiada Nationala premiile la suflatori se dau pe instrumente , merita sa va informati , e folositor la credibilitate .

  • Domnul Pop este un parinte nemultumit de premiul obtinut pe merit de fiica dansului. Regulile pe care le mentioneaza au fost trimise catre scoli din timp, deci stia regulamentul concursului. Felicitari ,Pop Luminita pentru premiul II obtinut ! Daca v ati fi facut timp sa o insotiti la Bistrita sa vizionati toti participantii cu siguranta acum erati multumit de decizia juriului si organizare.

  • Răspund tuturor celor care consideră că scrisoarea mea deschisă este reacția unui părinte nemulțumit în mod nejustificat. Pentru cei care nu știu, pe afișarea publică a premiilor (pe care am fotografiat-o) fiica mea figura cu premiul III !!! având același punctaj cu participanți la aceeași secțiune non-vocațională dar cu premiul II. Dacă nu aș fi fost atent, din pricina organizării care ar fi trebuit să verifice mai atent borderourile concursului (adică – asigurarea calității organizatorice) fiica mea ar fi avut premiul III. Incorectitudine pe care am ținut, în mod particular să fie corijată. Subliniez, în mod particular! Prima explicație dată de organizatori (telefonic cu doamna directoare) a fost ilogică, cum 96 de puncte la non-vocațional nu reprezintă premiul II în condițiile în care pe același tabel, în poziția anterioară figura o concurentă, tot din non-vocațional, cu același punctaj, dar cu premiul II! Păi, dacă eu, părintele supărat nu mă uitam mai atent, atunci rămânea cel puțin un copil nedreptățit, de organizarea concursului. Din nou, aceasta era o problemă personală, nelegată de ceea ce am adus în discuție, în scrisoarea deschisă.
    Tot ceea ce am scris, îmi asum, indiferent de premiul fiicei mele. Ne iubim fiica indiferent de premiile obținute și nu învinovățim pe nimeni pentru eventualele scăpări de natură interpretativă. În calitate de părinte, premiul nu are nici o importanță. Dar dacă a apărut ceva greșit, o nedreptate, e datoria mea să o corectez. Am făcut-o, semnalând problema într-o discuție telefonică privată, primind promisiunea că va fi rezolvată. E de la sine înțeles că dacă nu aș fi făcut lucrul acesta, ar fi rămas cu o nedreptate, premiul III.
    Dar, acest lucru, după cum se poate citi în scrisoarea deschisă, publicată, nici nu l-am amintit, tocmai pentru că a fost rezolvat. Deci nu e vorba de un părinte supărat (fiica mea putea să nu ia nici un premiu) ci despre reacția asupra direcției spre care acest concurs de tradiție, și foarte drag mie, se îndreaptă. Am fost președinte la concursuri în țară atât de interpretare cât și de compoziție, și nu au existat problemele de acest tip.
    Încă ceva, de jurizare nu m-am legat și dacă vreodată spun ceva în acest sens, știu că doza de subiectivitate poate fi imensă.
    Știu, au fost lucruri bune și foarte bune, dar acelea se tot spun, și ne batem în piept că au existat. Tot ce am scris a fost pentru îndreptare și nu pentru noroi.

  • Sunt un parinte al unui copil care a participat la acest concurs; olimpic de altfel, copilul.Mentionez ca am participat la multe concursuri in tara, de-a lungul timpului si am inceput sa inteleg( nu sunt muzician) ce inseamna si cat conteaza acomodarea cu instrumentul inainte de a presta in concurs.Acest lucru nu a fost posibil; deci, gresit in partea organizatorilor, mai ales ca noi venim din alt judet, si daca ajungeam aproape de ora stabilita de organizatori, nu mai participam la concurs, probabil.Mai sunt si alte aspecte de mentionat, insa ma abtin pentru ca pot parea subiectiv.
    Concluzia insa, este ca nu vom mai veni niciodata la Bistrita, pentru concursuri, cu toate ca sunt tatal unui copil de 2 ori olimpic national si probabil, este o entitate artistica de valoare, atat pentru colegii din bransa, cat si pentru ceilalti spectatori, fie muzicieni, fie din afara acestei arii de cunostinte.

  • Mi se pare putin cam mult sa afirmi ca totul a fost organizat impecabil. Nu imi permit sa fac afirmații la ceea ce s-a petrecut anul acesta pentru ca nu am mai participat….. Știți de ce? Am fost nemulțumiți anul trecut. …

  • Am fost în public la desfăşurarea acestui minunat concurs naţional.Am participat la subsectiunea coarde unde totul a decurs perfect, de altfel dupa program.Chiar am ramas uimita de faptul ca nu au avut loc intarzieri sau diferite decalaţii.Fiecare copil strigat a urcat pe scena si-a prezentat numarul apoi a plecat.Mai mult decat atat, sunt sigura ca fiecare copil isi stia randul pentru ca am observat faptul ca acestia isi repetau melodiile pe hol , iar inainte cu cateva minute sa urmeze intrau in sala si asteptau sa fie strigati, fapt ce demonstreaza ca stiau care cum urmeaza.Pe de alta parte, nivelul calitativ a fost mai bun ca anul trecut, iar cine a castigat premiul cel mare, a castigat pe meritul sau.Copilul a fost minunat, iar la finalul momentului sau ( in prima zi, sambata) oamenii nu se mai opreau din a aplauda.Din punct de vedere a premierii , mi se pare absurd sa premiem majoritatea copiilor , deoarece trebuie sa fie diferentiati cumva cei mai buni dintre cei mai buni.Asa sunt concursurile, iar acest concurs a fost unul national, deci concurenta a fost mare.Mie mi-a facut placere sa particip la acest spectacol si chiar mi s-a parut a fi unul de bun gust . Nu cred ca are rost sa repet ce au spus persoanele ce au comentat inaintea mea, cu privire la regulamentul trimis din februarie in care sunt sigura ca s-au specificat toate detalile . O zi frumoasa!

  • Se pare ca timponline merge un pic spre stirile de senzational. Ii inteleg nemultumirele domnului Pop, dar tu ca ziar cu pretentii trebuie sa te informezi si sa redactezi un articol neutru sau un articol care imbina parerile pro si contra.
    Legat de premii se stia inca de anul trecut, de la editia 34 ca ele se acorda pe subsectiune si nu pe clasa, deci, automat, urmau sa fie premiati copiii cei mai valorosi. Nu putem sa premiem toti copiii, de dragul diplomelor pe care, noi profesorii, le adunam in portofoliile personale, ce dau bine la inspectii.
    La canto concursul fata de ceilalti ani s-a desfasurat intr-o sala mare, de spectacol, cu reflectoare, creandu-se astfel o atmosfera proprice unui bun artist. Participantii au avut de asemenea ocazia ca la sfarsitul concursului sa discute cu membrii juriului despre prestatia lor. Din pacate numarul doritorilor a fost destul de mic. Unii participanti au zis ca se vor intoarce, cu siguranta, si la anul fiindca le-a placut foarte mult atmosfera, cazarea si feedbackul primit.

  • Oare de ce subliniem mereu partile mai putin bune ? Pentru ca ne place sa fim carcotasi si clevetitori. S-a muncit foarte mult pentru a putea organiza acest concurs. Sa ne amintim ca numai cine nu munceste nu greseste !!! Mereu vor fi persoane nemultuminte. Stim cu totii ca nu putem multumi intotdeauna pe toata lumea, dar asta nu inseamna ca nu a fost organizarea buna la acest concurs. La cat mai multe editii foarte bune si spor in toate, tuturor !

  • Iar referitor la ceea ce se publica, cred ca trebuia discutat si cu organizatorii si aflata si parerea lor. Nu doar sa publicati si sa aruncati cu noroi. La asta stim ca sunteti buni

  • Clujenii sunt învătati ca peste tot pe unde merg sa ia premii si dacă nu merita. Copiii iau ore in particular de la profesorii din Conservator si cand acestia fac parte din juriul unui concurs, automat acei copii sunt avantajati. De data aceasta nu s-a mai intamplat si incep sa planga.

  • E rusinos sa aruncati cu noroi domnule conf. dr.in colegii dumneavoastra! Nu va face cinste indiferent care a fost motivul!

  • Așa e când intervin atotștiutorii politicului (ISJBN, Primărie, Palatul culturii), „experți” care se pricep la toate. Nemulțumiri au fost și la ediția de anul trecut. Un punct de vedere precum cel al compozitorului și profesorului Ciprian Pop, originar din Bistrița, nu ar trebui ignorat.

    • Intr-un an, doi, organizează și concursul acesta Palatul Culturii, între Nunta Zamfirei și Marele Târg al Bistriței, cu invitați din Vietnam, India și Pakistan, iar inspectoratul școlar se asigură de numărul de diplome pentru profesori. Ăștia de la Conservatorul din Cluj, habar nu au cum se organizează un concurs.

  • De fiecare dată când există o competiție, se găsesc nemulțumiți de rezultate care dau vina pe organizare sau evaluare. Fanta de lumină, profesorul care nu a ”învățat” destul pentru elev, etc. Nu este olimpiadă, concurs, bac sau examen de VIII care să scape de aceste reproșuri.
    Clujul a produs doar Festivalul Bach pe piața concursurilor. Acolo toată lumea ia premii. Diplomele își pierd din valoare dacă sunt acordate tuturor. La fel ca cele de licență sau doctorat. E plină țara.
    Concursul a avut minusurile lui (programul trimis doar cu o zi înainte), dar per ansamblu nu a fost inferior altor ani sau altor concursuri. Au fost concursuri unde am aflat ordinea fix înainte să intrăm în sală… nu-i problemă!

  • Am și eu o întrebare: Dar de ce să punem sub preș mizeria? Dacă au existat secțiuni cu probleme, mi se pare normal ca ele să fie dezbătute. Sunt și profesori nemulțumiți nu doar părinți.
    Dar cred că cel mai comod este să nu mai spunem nimic și să lăsăm impresia că totul a decurs „IMPECABIL” chiar dacă e evident că au fost probleme an de an. Nu spune nimeni că lumea nu s-a străduit dar mai este loc pentru mult mai bine.

  • Nu da Cluju’ ora exacta .
    Ei pot organiza doar concursuri cu diploma date pe banda rulanta . Noroc cu schimbarra centrelor de la olimpiada zonala. Furau curent si acolo.

  • Pentru „marii” profesori și jurați care au uitat pedagogia.
    Nu se premiază persoanele.
    Vor fi mereu altele, cel mai bun într-o zi ține de modul cum copilul se simte în ziua respectivă, de gradul de oboseală etc.
    Se dau premii da, dar se recompensează toți pentru EFORTUL DEPUS ÎN MOD CONSTANT în activitatea respectivă.
    Mai ales în cazul activităților parașcolare, unde copiii și părinții acestora depun eforturi considerabile pentru a excela.
    Acest mod de abordare, de a considera
    De aceea în orice societate indiferent de nivelul concursului, toți copiii primesc o amintire.
    De la un certificat de participare. ..la premiile în obiecte și bani.
    Trăiesc într-o altă societate decât România și am observat.
    La toate activitățile în grup,sportive sau muzicale copiii au câte o amintire de la organizatori.
    Ei acceptă ușor ierarhiile.
    Dar se motivează la fel de ușor când văd injustițiile, motivația lor scade exponențial.
    Aici ține de pedagogie 101 în concordanță cu gradul psihologic de dezvoltare a minții acelui copil.
    Dacă se mai studiază și se știe ce e aia.
    Apoi,
    Obligația lucrărilor scanate.
    Sună a încălcarea dreptului de autor.
    Și dacă e făcută pe cheltuiala părinților, educatorilor trebuie returnate acestora.
    În mod normal , organizatorii trebuie să ofere participanților materialul pentru concurs și nu invers.
    Apoi.
    Să anunți vinerea ordinea de participare,cu 24 de ore înainte de concurs, când lumea e pe drum..poate la volan, în tren fără wi-fi, celular, acces la email..e puturoșenia puturoșeniilor.
    La orice întâlnire confirmi cel puțin 48 de ore înainte ora.
    Criticile lui Ciprian sunt din perspectivă de adevăr corecte în perspectiva mea.
    Organizarea se poate face mai bine.

    • Perfect adevărat și de bun simț. Dar spune asta tovarășilor profesori, ei știu să numere diplomele doar, ce contează munca copiilor și eforturile părinților.

  • Acest concurs national este destinat tuturor elevilor ce doresc sa prezinte munca si eforturile depuse zi de zi in studierea muzicii. Consider ca fiecare participant a oferit tot ce a avut mai bun, avand o prestație deosebita si ca premiile acordate de juriu au fost dupa merit. Este normal ca fiecare sa tindem mereu spre a fi mai buni decât ceilalți, dar trebuie sa ii privim si pe cei din jurul nostru si sa vedem unde ne situam in comparație cu acestia. Am participat la acest concurs si am observat ca intr-adevar unii concurenții nu au asistat la prestatiile celorlalti concurenți. Atunci de unde sa stim dacă suntem mai buni decât ceilalți? In cadrul acestui concurs trebuie sa fie concurență si sa fie premiați cei mai buni, pentru a putea fi recompensati pentru munca depusa. In ceea ce privește organizarea, totul a decurs foarte bine in cadrul fiecărei secțiuni.

  • Într-adevăr,un juriu este de mare valoare dacă e în stare să aprecieze nivelul de pregătire al unui copil de clasa a IV-a şi al unuia din clasele IX-XII şi să aleagă care dintre ei merită premiul I,II sau III. La această performanţă nu au ajuns încă nici la Olimpiada Naţională, unde săracii de ei au fost nevoiţi să-i împartă în mai multe categorii ; clasele III-VIII şi IX-XII, etc.
    Apropo, î-mi retrag propunerea scrisă mai sus de a pune anul viitor şi un student sau un artist din Filarmonica în acceaşi categorie. Mai bine puneti şi câţiva sportivi de performanţă! La acest nivel de organizare nu o să fie problemă în a hotărâ cine e mai bun; pianistul,suflătorul sau alergătorul de 100m (care la urma urmei tot suflă la sfârşit ).
    Î-mi dau seama că s-a organizat după regulament şi s-a respectat întocmai, dar atunci înseamnă că regulamentul nu este potrivit şi acolo ar trebui schimbare !!

    • Stimate domn, cauta cartea de gramatica si invata sa scrii corect, apoi participa la aceste comentari!!!

    • Dragă Adriana, fiindcă limba mea maternă nu este cea română, cred că mă descurc destul de bine.Cred că și așa la vorbit și la scris sunt la nivelul unui parlamentar sau chiar ministru al învâțâmântului din țara asta.
      Și aici se discuta despre altceva, când o să fie vorba despre gramatică, te vom anunța.

    • Sa fie cum spui dumneata in legatura cu gramatica ! Se accepta chestia cu limba materna!
      Cu muzica si concursurile , dupa ce am citit comentariul dumitale, se vede ca esti pe langa subiect!!!
      Incearca in alt domeniu unde te pricepi!

  • Dupa ”decimarea” de anul trecut era de asteptat ca la aceasta editie sa vina doar copiii hiper-talentati, daca nu geniali (ma refer la sectiunea pian). Si totusi, cu cateva exceptii, nivelul a fost mult mai slab. Pe de alta parte, doar 5 premii I din 48 de concurenti, e un palmares demn de Concursul Ceaikovski de la Moscova ! Daca s-a fixat limita inferioara – cea a clasei pregatitoare, nu cred ca trebuie sa dispretuim aceasta categorie. Comentariul dlui prof. Pop e unul adevarat si de bun simt, pacat ca i s-a raspuns cu malitiozitate si rea credinta, pe alocuri chiar arogant. Adevaratii cunoscatori sunt ignorati cu totala lipsa de noblete. „Asteptam cu interes / Cel de-al 14-lea congres ”……..

  • Acest concurs a fost o dezamagire, multe nepotriviri si nedreptati. Nu e normal ca ordinea in concurs sa se afle in ziua concursului, copiii vin din alte localitati, sunt obositi si emotivi. Din ce am citit mai sus, inteleg ca cei din organizare au chemat copiii din clasele pregatitoare sa cante doar pentru spectacol. Daca se considera ca nu se pot da premii pentru cei din clasa pregatitoare, deoarece au fost prezenti doar patru participanti, atunci sa se anuleze dinainte aceasta categorie. Copiii nu vin pentru premiile in bani, se stie ca premiile sunt mult mai mici decat efortul si cheltuielile parintilor cu transportul si cazarea. Nu se pot compara prestatiile celor mici cu a celor mai mari si mai experimentati, drept urmare e gresita premierea pe intreaga sectiune.
    Dupa cum spunea cineva mai sus, inseamna ca regulamentul nu este potrivit.
    Cu aceste nedreptati isi vor alunga concurentii pe viitor. Eu sigur nu imi mai aduc copilul la acest concurs.

  • S-a intrat cu tăvălugul peste comentariile critice, de către cine, la ordinul cui? De ce nu se acceptă criticile, pe cine deranjează ? Au fost greșeli, se vor corecta, cineva să-și asume.

  • Comentariul cu „elevii clujeni s-au obisnuit sa lucreze cu universitari si apoi sa cistige” e cel putin tendentios. Ia priviti cistigatorii premiilor I la sectiunea pian: neclujeni care lucreaza cu universitari si clujeni care lucreaza cu neuniversitari (oricit de doctori or fi). Halal… Mai cunoastem si noi un pic de muzica. Mai auzim cum se cinta. Sa fim seriosi. Sectiunea de pian a acestui concurs a devenit o mica afacere de familie… „muzicala”. Mai cunoastem si noi.

  • Am intrat din intamplare pe acest articol, dar…
    Ma frapeaza un lucru:
    oameni buni, voi chiar credeti ca toti copiii sunt de premiat?
    Ce naiba mai inseamna premiul, atunci?
    Care e definitia lui?
    Am ramas uimit sa vad ca se dau, al concursuri, cate 10 premii I, cate 20 de II, e.t.c ( daca intelegeti ce spun)…
    Pai- atunci- hai – toata lumea- direct la „premiere”- desi unii n-au nici in clin, nici in maneca cu talentul; Sunt niste copii obisnuiti, obositi si chinuiti de „mamitica” sau „mamaitza” sa mearga „la pian” sau ” la vioara”;
    Fara nicio legatura cu talentul;
    Iar profesorii sunt pusi in situatia jenanta de a nu putea obiecta- ca se supara parintele;
    Cum sa-ti spuna un profesor ca al tau odor are tot atatea sanse sa cante pe o scena internationala, cat are Bobitza, catelul vecinilor, sa cante cu Pavarotti?
    Iar voi, domnilor profesori, sa nu credeti ca sunteti absolviti de orice vina;
    Aici s-a ajuns, atunci cand performanta e data pe mana unora care sunt la limita ( de jos) a talentului si priceperii, insa „alte cadre nu vin sa predea, pt ca pleaca pe bani grei in strainatate” cum, cu ciuda, imi spunea o doamna director ( pe vremea aia- cam- 5-6 ani) de la o scoala de arte din Capitala.
    Daca toti diletantii predau unor copii, ( stim cu totii tehnica de „dupa”- aia in care se cheama plodul la meditatii) ne asteptam ca ei, picii, sa fie stralucitori? De unde?
    Daca aurarul care ti-a facut inelul era de fapt caldarar- te astepti ca inelul tau sa semene cu o bijuterie? Sau cu o caldare?
    Iar copilu, daca are doua maini stangi ( nu ca ar fi rau ca stanga sa sune ca dreapta…) si auzul distonal, te astepti sa cante ca Barenboim?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.