Cum va fi viitorul sezon estival la Colibiţa. Stadiul proiectului la baraj. Când va începe golirea lacului

(FOTO) Lacul de acumulare de la Colibiţa, în jurul căruia s-a dezvoltat şi o staţiune de interes local, va fi golit pentru execuţia unor lucrări la baraj, însă acest lucru se va face treptat şi nu în totalitate, au dat asigurări reprezentanţii Administraţiei Bazinale Someş-Tisa şi ai firmei Aquaprim, care elaborează documentele pentru accesarea finanţării europene.

Într-o conferinţă de presă la Instituţia Prefectului, aceştia au spus că golirea lacului va dura 6 luni, se va face din luna septembrie până în luna martie, treptat, şi nu în totalitate. Specialiştii celor două instituţii nu au putut avansa data exactă în care se va întâmpla acest lucru, însă subprefectul Ciprian Ceclan a spus că îşi asumă ca termen posibil de începere efectivă a golirii lacului toamna anului 2019 şi iarna lui 2020, cu menţiunea că lacul de acumulare va fi golit doar în proporţie de 80%, nu vor muri peştii şi nici nu se vor mânca între ei.

Totodată, sezonul estival la Colibiţa nu va fi compromis mai mult de o vară.

„Este un proiect foarte important pentru judeţul Bistriţa-Năsăud. Valorează circa 27 de milioane de euro, dar pot fi 25 sau 35 de milioane de euro în funcţie de soluţiile tehnice. Durata de implementare este de circa 30 de luni. (….) Lucrările sunt necesare fiindcă au o durată de viaţă care a trecut de 30 de ani şi multe dintre echipamente sunt uzate tehnic şi moral. Noi ne propunem să fie lucrări de scurtă durată cu un impact mic asupra mediului. Va fi şi un sistem de monitorizare pentru situaţii de urgenţă, o avertizare pe minute. Am fost suprins să aud că se distruge faună, floră. Nu e vorba că nu rămâne apă în lac. În amonte de baraj este un batardou cu 17 metri înălţime care păstrează o cantitate suficient de mare pentru peşti, undeva la vreo 200.000 de metri cubi. Să lămurim problema asta că apare canibabilm la peşti, că nu e apă în lac. E foarte important că la 15-16 metri vom avea apă în baraj, ca suprafaţă vreo şase hectare”, a spus subprefectul Ciprian Ceclan.

El a menţionat că e încântat de faptul că s-a ales refacerea totală a măştii barajului: „Putea fi reparată, dar cei de la Someş-Tisa au ales să o refacă total şi le mulţumesc”.

„Acest proiect are două părţi, unul barajul, altul regularizarea râului. Pentru lucrările la baraj este preconizată golirea din septembrie până în martie, în martie-septembrie anul viitor se va lucra la baraj, la masca asfaltică şi la echipamente, iar între septembrie-martie, iar umplerea cu specificaţia că, din mai, după ce se termină masca asfaltică începe iar umplerea. Eu sunt foarte optimist. În septembrie 2019 sper să văd lucrările începute la baraj. Îmi asum eu lucrul acesta. Anul acesta, dacă se face o golire parţială, se face numai pentru luarea unor probe la masca asfaltică pentru a se găsi soluţia optimă. Din septembrie anul viitor putem vorbi de golirea barajului. Pe partea de regularizare a râului putem începe şi din mai 2019, sunt două lucruri diferite”, a mai spus Ceclan.

La rândul lui, şeful Administraţiei Bazinale Someş-Tisa, ing. Marius Cristian Ciulbea, a ţinut să precizeze că nu se fac lucrări la baraj pentru că ar exista vreun risc de cedare a construcţiei: „Nu este un pericol iminent la Barajul Colibiţa. Ceea ce dorim prin acest proiect este să prevenim eventuale probleme care pot să apară în anii următori. Lucrarea e foarte amplă, discutăm de lucrări la baraj, de mască, echipamente hidromecanice, etc., plus intervenim pe zona de aval a Bistriţei Ardelene până la confluenţa cu Şieu, inclusiv cu afluenţii Bistriţei, unde avem lucrări de consolidări şi alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Proiectul e foarte important. Este o muncă de ani de zile. Vom avea un sistem foarte performant în corpul barajului, vom avea un sistem de alarmare performant astfel încât proiectul să fie mai mult decât viabil. Trebuie să-i asigur pe riveranii din jurul lacului că nu vor fi probleme deosebite dacă va fi acea golire. Va fi de un sezon şi nicidecum altceva. Sunt convins că vom primi finanţare. Colibiţa este un proiect locomotivă din punctul de vedere al Jaspers”.

Cătălin Popescu, directorul tehnic al Aquaprim, institut cu o experienţă de peste 50 de ani în proiectare, firma care se ocupă de elaborarea documentelor necesare pentru obţinerea finanţării europene, a prezentat documentele pe care firma sa le-a pregătit până în acest moment.

„Suntem la momentul elaborării studiului de fezabilitate. Termenul său de predare este începutul lunii decembrie 2018. Până în acest moment s-au făcut studii anterioare şi un raport de impact asupra mediului cu un aviz de mediu obţinut deja pentru anumite tipuri de lucrări. În contractul nostru actual avem inclusiv performanţa la inundaţii a acestor măsuri, dar şi o nouă evaluare de impact asupra mediului care va fi predată odată cu studiul de fezabilitate. (…) Noi suntem în evaluare cu acest proiect, el e propus spre finanţare cu bani europeni. Acest lucru trebuie făcut după regulile europene. Mai sunt o grămadă de paşi de făcut. Suntem la faza studiului de fezabilitate şi la elaborarea analizelor multicriteriale. S-au elaborat trei opţiuni de investiţii pentru acest proiect. Toate conţin punerea în siguranţă a barajului şi partea de aval în diverse ipoteze, inclusiv elaborarea unei zone umede în aval. Într-o lună şi jumătate am făcut partea de studii topografice, de modelare hidraulică, evaluaarea fazei SF şi evaluările preliminare. Avem de elaborat studiul de fezabilitate şi de susţinut în faza consultantului general al acestei asocieri care e formată din Banca Europeană şi Comisia Europeană, instituţie care se numeşte Jaspers. Faza B a studiului de fezabilitate are termen de predare în luna decembrie”, a spus el.

„Trebuie eliminată din start ideea că acest baraj cedează pentru că masca din amonte e într-o stare de degradare. Este baraj dintr-un material permeabil. Spre deosebire de Paltinu, Vidrare şi Tarniţa, care sunt baraje în arc, acesta asigură o drenare foarte bună în corp. În momentul de faţă, această mască este într-o stare degradată, dar aparatura de măsură şi control, cea care măsoară performanţa barajului, deplasările, nu înregistrează fenomene anormale. Nu s-au înregistrat şi nu se înregistrează asemenea fenomene, încă o dovadă a triumflului ingineriei hidrotehnice asupra naturii. E o structură făcută acum 30 de ani, dar va rămâne şi pe mai departe. Nu avem emoţii legate de reabilitare”, a spus Popescu.

El a menţionat că toate lucrările ce se vor face vor fi cu măsuri verzi de realibitare. „Nu vor fi folosite diguri grele aici decât dacă se va impune”, a adăugat Popescu.

Potrivit acestuia, Barajul Colibiţa, a cărui construcţie a început în 1977, este unul de clasa I şi categoria A, cea mai importantă din România în momentul de faţă. În prezent sunt peste 240 de baraje importante în România, însă de clasa A sunt doar câteva zeci. Înălţimea maximă a barajului este de 93 de metri, barajul fiind făcut din anrocamente cu mască din beton asfaltic pe partea amonte, iar pe partea aval protecţia fiind asigurată de o zidărie de piatră uscată.

„În funcţiune a fost pus etapizat, această etapă încheindu-se în 1993, când a fost dată în funcţiune masca. Echipamentele au început a fi utilizate din 1982. Aparatura de măsură şi control are peste 30 de ani, iar masca asfaltică circa 20 de ani. Funcţiile principale ale amenajării hidrotehnice sunt de captare, funcţiune hidroenergetică cu centrală în aval, principala sa funcţiune fiind regularizarea debitelor şi asigurarea unui debit suficient pentru alimentarea cu apă în aval”, a adăugat el.

S-au dat asigurări că nu va fi pusă în pericol alimentarea cu apă întrucât, fiind un proiect integrat, se va asigura debitul de care are nevoie Aquabis, acesta fiind în prezent de 2 m/s.

”Construcțiile hidrotehnice care necesită reabilitări la Acumularea Colibița au fost executate începând cu anul 1977. Prin realizarea proiectului se vor pune în siguranţă lucrările existente, afectate de viituri și de uzură, dar se vor realiza și lucrări noi, de amenajare a râului Bistriţa şi a afluenţilor acestuia, în aval de acumularea Colibița până la confluenţa cu râul Şieu. Scopul proiectului este de a creşte capacitatea de apărare împotriva inundaţiilor, în condiţiile schimbărilor climatice actuale, pentru 12 localități cu peste 110.000 locuitori, având, aşadar, impact la peste 36% din populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud. Pentru realizarea lucrărilor aferente proiectului ”Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” este necesară golirea parțială a lacului. Conform condiţiilor tehnice şi restricţiilor de mediu, golirea parţială a lacului se va realiza într-un termen de aproximativ şase luni. Lucrările de reabilitare se vor realiza sub protecţia batardoului, existent încă de la construcţia barajului. Astfel, se va asigura un nivel al lacului suficient pentru susţinerea biotopului. Similar procedurii de golire parţială, umplerea lacului se va realiza gradual, în funcţie de condiţiile hidrologice. În urma realizării studiului de evaluare adecvată şi a emiterii acordului de mediu, au fost stabilite măsuri de reducere a impactului asupra mediului şi au fost propuse lucrări tehnice prietenoase cu natura care, pe termen lung, au un impact benefic asupra populaţiei, a obiectivelor socio-economice şi a ecosistemelor acvatice. Aceste tipuri de lucrări vor fi executate astfel încât impactul lor negativ asupra mediului să fie unul minim și de scurtă durată. Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa realizează demersurile necesare pentru finanţarea acestei invesţiţii prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)”, a concluzionat într-un comunicat Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa.

Ministerul Apelor şi Pădurilor, condus de senatorul Ioan Deneş, a semnat în luna august contractul de asistență tehnică pentru proiectul ”Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud”, finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) cu suma de 27,8 milioane euro. ”Proiectul este într-o fază avansată. În 2018, s-au alocat pentru asistență tehnică 713.000 euro. Ne propunem ca, la acumularea Colibița, în anul acesta să începem golirea lacului, iar în primăvară, de când ne dă voie vremea, să începem lucrările la baraj. După ce vor fi gata studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, demarăm licitația pentru execuție. Deci undeva în octombrie finalizăm cu asistența tehnică, apoi se va face contractul de execuție, sperăm octombrie-noiembrie, și se va începe golirea pentru că nu se poate goli într-o săptămână, durează. Nu este vorba numai de lucrări la baraj, ci de tot ce înseamnă râul Bistrița, din aval de baraj, și până la vărsarea în Șieu. Tot cursul râului Bistrița va fi amenajat, vor fi lucrări hidrotehnice astfel încât acest râu să nu prezinte vreun pericol la eventuale căderi de precipitații mari care ar putea să producă indundații”, a declarat Ioan Deneș într-o conferință de presă.