Președintele Asociației Bistrița Civică, Adrian Florin Chereji, a inițiat pe platforma declic.ro campania de strângere de semnături ”Troița înapoi!”.
”Să aducă troița ridicată în memoria martirilor Revoluției Române din Decembrie 1989 înapoi în Piața Petru Rareș. Cu câteva zile înainte de comemorarea martirilor Revoluției Române, autoritățile locale au mutat în cimitirul de pe deal, hoțește, troița care marca locul în care s-au adunat demonstranții bistrițeni în Decembrie 1989. De ce este important? În 22 Decembrie 1989, peste 10.000 de bistrițeni s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste. După un marș prin tot orașul, demonstranții au ajuns, în jurul orei 9:00, în Piața Petru Rareș, în fața sediului județenei pcr. Aici s-a scandat împotriva comunismului și a dictatorului, aici s-a cerut libertate pentru poporul român, nu în cimitirul de pe str. Drumul Tărpiului, unde autoritățile au mutat troița”, motivează Adrian Florin Chereji.
La finalul anului trecut, troița închinată eroilor Revoluției a fost mutată din Piața Petru Rareș în Cimitirul Municipal, acolo unde a și avut loc ceremonialul dedicat Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății. Prefectul Ovidiu Frenț a spus atunci că Piața Petru Rareș nu era un loc potrivit pentru troiță și de aceea s-a decis amplasarea ei lângă Cimitirul Eroilor.
Prefectul a spus că în Piața Petru Rareș va fi pus un alt simbol al Zilei Victoriei Revoluției, posibil un monument.
Ca si participant direct la REVOLUTIA ROMANA din 1989 va somez sa aduceti TROITA inapoi sa o asezati fix pe locul in care a fost sfintita. Noi cei de atunci am fost curajosi si am stat in fata Prefecturii comuniste si nu ne-am ascuns printre MORMINTE ca sa scandam impotriva unui regim nedemocratic. Din pacate urmasii comunistilor care sunt in prezent la fraiele orasului au mutat TROITA probabil fiind satui sa o mai priveasca si sa le starneasca unele amintiri . Tovarasi sa nu uitati nici o secunda ca posturile caldute si salarile babane de care beneficiati astazi se datoreaza si celor 10.000 de bistriteni care au stat in strada in acele zile. Ce sa mai vorbim de cei peste 1000 de EROI morti pentru noi si voi ca sa devenim in sfarsit o tara EUROPEANA. Ati impopotanat ca la balci piata cu tot felul de lucruri hazlii si v-ati dat seama tarziu ca nu da bine deloc si v-ati luat de TROITA ? Nu va jucati cu amintirile sfinte ale bistritenilor ! TROITA inapoi ! RUSINE maxima sa aveti !
Dacă vreți ca Troița să fie readusă în Piața din fața Palatului Administrativ Județean, trebuie să schimbați și denumirea ei, deoarece Petru Rareș nu a făcut nimic bun Bistriței, nu a ocupat niciodată burgul, n-a putut să-i învingă pe apărătorii viteji ai orașului, pe sașii transilvăneni, doar a stors orașul timp de câțiva ani de banii acestora, câștigați prin muncă cinstită. Deci voi puteți cere să fie denumită piața, după evenimentul petrecut în acea zi de 22 Decembrie 1989, ca ziua înfrângerii Revoluției, prin deturnarea acesteia în Lovitură de Stat, ale cărei urmări le putem vedea de 30 de ani și în Bistrița, ca și în toată ROMÂNIA. Doar așa veți repara și face dreptate, dacă veți reda ADEVĂRATA ISTORIE, dacă prin acțiunea organizată veți obține cele două deziderate, schimbarea numelui pieței și repunerea la locul ei a Troiței mutată în mod abuziv între mormintele Cimitirului Eroilor, deoarece niciunul dintre cei 10.000 de participanți nu au făcut vreo faptă eroică și nu și-a dat viața pentru ea, nici măcar prefectul, care a participat în același timp, la evenimentele Revoluției în două orașe diferite, la Timișoara și Bistrița. Vă doresc succes în realizarea țelului propus!!!
Din păcate până şi opoziția politică mai activă se lasă antrenată în mize minore în raport cu provocările lumii actuale.
Nu se avansa înainte tot timpul cu fața spre trecut.
Paradigma intelectualului român e că-şi construieşte realitatea zilnică în raport cu întâmplările trecutului şi nu anticipând rațional viitorul.
Prezentul cultural e trăit ca o celebrare sistematică 24/24 a trecutului printre busturi, troițe, slujbe de celebrare , cimitire ,mausolee, eroi şi nume, cărți despre morți.
E o direcție care denotă pradoxal că românii cultural nu se acceptă aşa cum sunt, vor să pară ceea ce nu sunt.
Ca nație problema socială a emigrației masivez a copiilor , în fond a viitorului unei nații, nu a preocupat real în cadrul proceselor şi deciziilor instituționale.
Nu războaie politice pe troițe strămutate ar trebui purtate ci cum ar trebui sã se redefinească şi reconstruiască familiile plecate.
Trebuie şcoli cu nevoi speciale pentru copiii celor care ar avea curajul să se întoarcă, trebuie deschidere pentru a accepta acei oameni şi experiența lor de viață mai bogată decât a unui funcționar de la primărie cu program de la 7 l 15.
Trebuie simț critic şi multă umilință , uneori renunțarea şi debarasarea la tradiții care au funcționat în istorie dar acum au devenit desuete.
Ideile au devenit armele de serviciu în dialog şi nu punți de reflecție.
Troița este bine oriunde ar fi, dacă cineva ,odată pe an şi-ar aduce aminte de ea.
Dar nu trebuie transformate subiecte din astea în marele bătălii politice ale anului 2019.
Bătălia se dă la nivel de mentalități.
Cum îşi văd românii copiii în viitor raportându-se la lumea modernă?
Niste minti tembele au decis mutarea Troitei din Piata Petru Rares simbol al Revolutiei din Decembrire 1989, la Bistrita , in cimitirul de pe strada Tarpiului.Chiar daca la acea vreme in oras nu s-au inregistrat victime, Bistrita a participat activ la inlaturarea dictaturii comuniste prin prezenta in fata Comitetului Judetean PCR a peste 10000 demonstranti. Asadar, troita ridicata aici nu are ce cauta in cimitir. Ea trebuie repusa in locul unde a fost , cu atat mai mult cu cat troita a intrat in constiinta civica a bistritenilor , devenind locul in care se organizeaza manifestatii cu diferite ocazii. Chiar si protestatarii ( nu protestantii cum spune Dancila) isi dau intalnire pe retelele de socializare in locul numit „LA TROITA”.
Aşa în glumă,
„Opoziția civică de comun acord cu administrația locală au stabilit împreună pe tema conflictului privind relocalizarea troiței că cea mai bună soluție de rezolvare a situației ar fi amplasarea unor personaje pokemon de tip erou în piața PiciuRareş, Niciunteroristdoarunrezervist , vor fi plasaţi după contactarea producătorilor jocului , fiind prezențe foarte discrete în spațiul respectiv. E un mod ecologic şi nepoluant de a cinsti permanent memoria.
Guri rele spun că deja câțiva pokemoni struți sunt permanenți pe pârtia de ski şi în Casina Română.
Dl Marioblonddebistritzhold , vânător specializat precizează:
„Nu faptul că troița a fost mutată mă deranjează ci faptul că soldații nu au stat statuie”
https://ibb.co/b2YYNyK
N-a fost nici o revolutie… romanul nu este in stare sa faca revolutii. Revolutia de la 1848 se poate numii revolutie. Asta din ’89 a fost niste manevre externe cu implicarea tinerilor utecisti din pcr gen iliescu si manevrarea masei populare cu tot felul de idei si teorii.deapre teroristi. Erau politrucii la balcon iar in piata se tragea dupa fluturi si nimeni nu nimerea conducatorul revolutiei. Cand vrei sa termini lupta il scoti din joc pe cel care conduce oastea… pe cand la noi s-a tras doar in civili si soldati nevinovati…
Să nu afle ăștia că ești prost că te recrutează la PSD.
Plimbați-vă mai bine nepoții dacă aveți, agramatule!
Boala mutarii statuilor la Bistrita se extinde mai ceva ca pesta porcina africana. Dupa ce in anii trecuti primarul Ovidiu Cretu a facut praf istoria orasului prin mutarea statuilor din locul lor firesc dupa mintea lui cea proasta, iata ca la finalul anului trecut, troița închinată eroilor Revoluției din decembrie 1989, a fost si ea mutată din Piața Petru Rareș în Cimitirul Municipal. Prefectul Ovidiu Frenț a spus atunci că Piața Petru Rareș nu era un loc potrivit pentru troiță și de aceea s-a decis amplasarea ei lângă Cimitirul Eroilor. De remarcat acel limbaj de lemn „s-a decis” care ascunde si o doza de lasitate, de parca acel decident nu ar avea un nume si prenume.
In plus este vorba si de ignoranta, dat fiind faptul ca prin definitie, troita este un monument din piatra sau lemn in forma de cruce inchinat divinitatii in semn de recunostinta pentru implinirea unui deziderat major. Prin urmare troita reprezinta unitatea celor trei ipostaze ale divinitatii : Tatal, Fiul si Duhul Sfant, fiind asezata de regula in locuri legate de un eveniment sau la rascruce de drumuri. Prin urmare , afirmatia prefectului că Piața Petru Rareș nu era un loc potrivit pentru troiță este total gresita. Dimpotriva, ea marcheaza locul unde a avut loc evenimentul Revolutiei Romane din 1989 la Bistrita, simbolizand in mod figurativ si o rascruce de drumuri, marcand momentul cand Romania a parasit „drumul comunismului” , inscriindu-se definitiv pe „drumul democratiei”. Prin urmare, troita nu este un monument funerar si ea trebuie readusa in locul sau din fata prefecturii, cu atat mai mult cu cat in acest an se implinesc 30 de ani de la Revolutia Romana din Decembrie 1989.
Bine că Piața Petru Rareș este un locul potrivit pentru arteziana ineptă.