Biserica Ortodoxă îl cinsteşte azi, 26 octombrie, pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Se spune că, de azi căldura intră în pământ și gerilă începe să-și arate colții. Dacă Sfântul Gheorghe are grijă ca, la ziua lui, să fie codrul înverzit, Sfântul Dumitru are grijă să-l facă negru, adică să-l desfrunzească.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este asociată cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului. Azi căldura intră în pământ și frigul începe să-și arate colții. Dacă Sfântul Gheorghe are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, Sfântul Dumitru are grijă să-l facă negru, adică să-l desfrunzească. Dacă azi e vremea aspră, va fi iarna bună, iar alții zic că că de va fi la vremea bună, toamna va fi lungă și frumoasă. Dacă în noaptea Sfântului Dumitru e lună plină și cerul e senin, iarna va fi bună, iar dacă e lună plină și cerul e acoperit de nori, dacă plouă sau ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele. Dacă e lună nouă, iarna se începe curând și se termină repede, iar dacă e lună plină, iarna se începe curând și se termină târziu. În noaptea de Sâmedru ciobanii pândesc unde dorm oile și, dacă dimineața se va scula întâi o oaie albă și va pleca în jos, iarna va fi grea; dacă se va scula o oaie neagră și va pleca în sus, iarna va fi ușoară.
Zilele Sfinților Dumitru sunt ultimele sărbători importante ale toamnei, sărbători care, după superstiții pastorale, marchează începutul iernii.
Sfântul Dimitrie a trăit în Tesalonic în timpul domniei împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (284-305). Tatăl său era mai-marele cetăţii; pentru că erau vremuri grele pentru creştini, l-a botezat în secret pe Dimitrie şi i-a dat o educaţie creştină. Când părinţii săi s-au mutat la cele veşnice, Dimitrie i-a urmat în funcţie tatălui său. Pentru faptele sale de vitejie şi abilităţile sale militare, a fost numit de către Maximian Galeriu general al armatei din Tessalia şi proconsul al Greciei.
După una dintre victoriile sale împotriva sciţilor, împăratul Maximian s-a oprit, pe drumul de întoarcere la Roma, şi în Tesalonic. Aflând că Dimitrie este creştin, l-a închis în temniţă, pentru judecată.
Pentru a-şi sărbători victoria, împăratul a organizat lupte de gladiatori. Cel mai abil luptător al său era un uriaş pe nume Lie, din neamul vandalilor, care şi-a învins toţi adversarii. Un tânăr creştin, Nestor, mâhnit de atâta sânge vărsat, a vrut să-l oprească pe Lie. I-a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie, aflat în închisoare, şi, în numele Domnului, l-a biruit pe Lie cu uşurinţă. Mâniat, împăratul a poruncit să i se taie capul lui Nestor, apoi să fie executat şi Sfântul Dimitrie. Slujitorul său a păstrat haina pătată de sânge a Sfântului şi inelul, care au făcut minuni. Mai târziu au fost descoperite şi moaştele Sfântului, izvorând mir. De nenumărate ori, Sfântul a apărat cetatea Tesalonicului de năvălitori, de epidemii şi foamete, a vindecat bolnavii şi a întărit credinţa oamenilor.
Își sărbătoresc azi hramul biserica de pe str. Gen. Grigore Bălan din Bistriţa, dar şi cele de la Arcalia, Crainimăt, Dipşa, Negrileşti, Bichigiu, Ilva Mare și Liviu Rebreanu.
Dintre cei peste 300.000 de români sărbătoriţi de Sfântul Dimitrie, peste 40.000 sunt femei, iar peste 280.000 sunt bărbaţi. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea femeilor care îşi sărbătoresc onomastica la data de 26 octombrie poartă numele de Dumitra,, Dumitriţa, Mitra sau Dumitrica. Dintre bărbaţii care îşi sărbătoresc onomastica la această dată, cei mai mulţi poartă numele de Dumitru, Mitică, Dimitrie sau Dumitrache.
Adaugă comentariu