Peste 300 de cercetători, în special din mediul universitar, au venit să se documenteze la Serviciul Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale, mulți dintre ei fiind interesați să afle cine au fost strămoșii lor, a spus doctorul în istorie Cornelia Vlașin, șef Serviciu.
”Pot să spun că vin foarte mulți cercetători. Colegii de la Cluj sunt puțin invidioși față de noi. Avem peste 300 de cercetători îndeosebi din mediul universitar, că acesta este specificul nostru, dar sunt foarte mulți profesori sau pasionați de istorie care vor să întocmească monografii. Este acum un trend, nu doar la nivelul României, ci în vestul Europei sau în America, un interes față de studiul genealogic, de întocmirea arborelui genealogic pentru a vedea rădăcinile fiecăruia. Am venit la noi două doamne din America absolut fabuloase, foarte dinamice și deschise. Își căutau strămoșii de origine evreiască, bunicii au fost duși la Auschwitz , au scăpat și s-au stabilit în America. Cele două doamne erau de la Universitatea Strandford și au venit să-și descopere istoria personală. Am avut de asemenea un tânăr din Brazilia cu bunicii de la Arcalia care au plecat în America de Sud. Am mai avut și alți cercetători din Ungaria, dar aceștia sunt deja comuni”, a spus dr. Cornelia Vlașin.
Cine vrea să își caute strămoșii trebuie să dețină unele date.
”Actele de stare civilă se dau la Arhive după 100 de ani de la crearea lor. Așadar, noi le putem pune la dispoziția cercetătorului dacă s-au împlinit 100 de ani. Dacă nu s-au împlinit, actele de stare se păstrează la nivelul primăriilor din localitatea respectivă sau la starea civilă. Cercetătorul dispune de anumite date, că s-a născut în localitatea Chiraleș sau Beclean în 1890, dau un exemplu. Până în 1895, registrele și întreaga consemnare a nașterilor și căsătoriilor se făcea de către oficiul parohial. În Transilvania, registrele oficiale ale statului se indroduc după 1895. Noi îi întrebăm ce era ortodox, greco-catolic, reformat, protestant și încercăm să-l îndrumăm pe cercetător sau chiar căutăm cu el. La un moment dat facem și pe detectivul și îl întrebăm dacă a fost și prin cimitir fiindcă s-ar putea ca, pe cruce, să fie consemnate anumite date. Cercetând din filă în filă, descoperim lucruri minunate. Am reușit să întocmim arborele genealogic chiar până la 1650 și chiar au fost surprize foarte mari pentru cel care și-a întocmit arborele genealogic și care a reușit să-și găsească anumiți strămoși care veneau din altă parte. Chiar în 2007 am întocmit arborele genealogic pentru celebra familie Moisil de la Năsăud și am descoperit că ei veneau de fapt din Maramureș și s-au stabilit în Maieru pe la 1870. Într-adevăr, este o muncă de detectiv”, a spus Cornelia Vlașin.
Pasionată de munca ei, chiar șefa Serviciului Arhivelor Naționale încearcă să îi ajute pe toți cei care vin spre instituție.
”Știu ce înseamnă documentul și, cel puțin pentru mine, e o frumusețe când iau un document de secol XVII, XVIII și încep să-l transcriu și descopăr ce lucruri minunate pot ieși la lumină. E ca un puzzle. Până transcrii documentul, până te obișnuiești cu scrisul, până găsești cuvântul, fiindcă se foloseau arhaisme, dar după ce îl citești încă o dată și l-ai terminat de transcris sau de tradus, e satisfacția cea mai mare. Știind ce accent se pune în alte state pe importanța documentului, asta m-a determinat să continui să atrag și altă lume spre Arhivele Naționale, să vină să ne descopere fiindcă nu suntem o instituție încremenită în timp și spațiu, nu suntem prăfuiți”, a mai spus Cornelia Vlașin.
În viitorul apropiat, toți vom putea să consultăm online documente.
”S-a semnat cererea de finanțare pentru un proiect ce presupune dezvoltarea sistemului informatic la care va fi anexat și un portal unde cetățeanul sau pasionatul de istorie va putea vedea documentele digitalizate și le va putea cerceta de acasă. Un alt proiect foarte important este digitalizarea tuturopr actelor de stare civilă – fiindcă vorbeam de întocmirea arborelui genealogic – este destul de avansat acest proiect și vine ca o completare a bazei de date de la Evidența Populației. Mai avem un alt proiect în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare a arhivelor. Dacă ne gândim la volumul de documente în viitor trebuie să avem în vedere mărirea capacității de stocare pentru a aduce toate documentele aici. Într-adevăr, toate instituțiile publice sunt obligate să depunbă documentele importante la Arhivele Naționale după 30 de ani de la crearea lor. Noi avem termenul de 30 de ani, alte state de 25 de ani, iar în Portugalia, spre exemplu, sunt depuse la trei ani de la crearea lor. Trebuie dezvoltată și componenta arhivării electronice, adică crearea directă a documentului în format electronic fără a fi păstrat pe suportul clasic pe hârtie. Este un proiect al Legii Arhivelor în Parlament, în Camera Deputaților for decizional, în care se reglementează foarte bine arhivarea electronică. Adică trebuie creat un anumit cadru, un sistem informatic-cadru, securizat. Este un standard creat la nivel național de către Comitetul Internațional al Arhivelor pe lângă UNESCO”, a mai spus ea.
O bază de date electronică a fost deja realizată de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Căutarea se face după patru criterii: prenumele individului, numele individului, locaţia și anul.
24 de istorici, operatori de date, demografi și sociologi au lucrat aproape trei ani pentru a strânge date despre locuitorii Transilvaniei. A fost aleasă perioada cuprisă între 1850, când s-a realizat primul recensământ modern, și 1914, ultimul an până la care s-au putut studia arhivele. În baza de date sunt acum 378.000 de oameni. Cercetătorii au creat şi primul registru al ocupaţiilor istorice din România după standardele Uniunii Europene.
Dacă sunteți interesați, puteți să consultați baza de date aici.
Nu functioneaza linkul de la final. Unde pit fi gasite informatiile? Multumesc