Un bărbat care a tăiat 13 arbori din zona Irideasa, situată în apropiere de satul Dumbrăvița, a fost trimis în judecată de procurori pentru tăiere ilegală de arbori și furt de arbori. Prejudiciul este de 4591 de lei, deci mai puțin de o mie de euro.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, Adrian Briciu, s-a întâmplat în urmă cu doi ani, mai precis în luna decembrie a anului 2017. Anchetatorii au finalizat abia în luna noiembrie cercetările și l-au trimis pe Simion M. în judecată.
Conform comunicatului Parchetului, aceasta este considerată ”printre cauzele complexe care au avut ca obiect infracțiuni de o gravitate sporită”.
Luna trecută, procurorii din tot județul au instrumentat 600 de cauze și au trimis în judecată 70 de inculpați. Totodată, s-au dat soluții de clasare într-un număr de 539 de cauze cu 585 de suspecți.
Președintele Klaus Iohannis a spus că a vorbit cu ministrul Mediului despre situația defrișărilor ilegale și că a cerut măsuri ca acestea să fie stopate: „Am cerut de la Ministerul Mediului date foarte concrete și am discutat destul de mult pe această temă. Personal îmi doresc să mă implic foarte mult, pentru că aceste tăieri ilegale trebuie să fie stopate”.
„Această abordare nu e nouă pentru mine. A existat o întreagă politică a PSD de denigrare a subsemnatului folosind fake news, cum că aș fi prietenul unora care defrișează și că aș fi împotriva pădurilor. Nu. Sunt un adept al protejării pădurilor și al unui mediu curat. Am discutat mai mult de o oră cu ministrul Mediului și premierul. E nevoie de politici solide, de măsuri ferme, care să repună, de exemplu, Garda de Mediu în funcțiune pentru a preveni acest defrișări ilegale”, a continuat el.
„Datele sunt de speriat. O cantitate egală de lemn cu cea care se taie legal se taie și ilegal și asta trebuie să înceteze”, a mai spus președintele.
El a adăugat că problema defrișărilor a fost discutată în CSAT și a existat o hotărâre cadru, dar nu a fost pusă în practică pentru că „PSD nu a dorit” acest lucru.
„Dacă jumătate se taie ilegal în România, această masă lemnoasă nu aduce niciun ban la buget, or asta este inadmisibil pur și simplu”, a mai spus președintele.
Foto cu caracter ilustrativ
Daca nu se ia in calcul POLITIA FORESTIERA totul este gargara. Pana atunci Institutiile statului adormit vor vana pe badea SIMION cu calu si caruta ca e mai la indemana , in timp ce firmele austriece chelesc muntii la intelegere cu guvernantii, Parlamentul , Militia etc. Cand vor mai ramane sub 10 la suta paduri atunci ne vom trezi si noi. Va fi insa prea tarziu !
Lasa ca si badea George cu caruta face prapad… du-te pe Anemonei… asa ii zice ca am verificat… si vezi un bade care are in fata casei in strada si in curte zeci de busteni intregi… adusi clar cu caruta! Vezi cat e legal de acolo! Si inteleg ca e vecin cu ceva autoritate locala! Si din astia sunt kklau! In zone retrase unde nu-i vede nimeni!
Nu au ruşine, ala a tăiat 13 copaci in vreme ce altii taie 13 pe oră si nu pătesc nimic că lucră „legal” cu acte. Lege de c…t.
Au tăiat 13 copaci în ziua în care i-a prins!
Poate că au tăiat 13 copaci în fiecare zi, în ultimii 10 ani?
13 copaci x 365 zile x 10 ani ?
Posibil!
Media este de 3 ha de padure decimata pe ora la nivel de tara . Ca sa fie si mai clar !
“SURPRIZĂ Romsilva spune că în România crește suprafața împădurită: ‘Informaţia că dispar 3 hectare de pădure pe oră, eronată’
Suprafaţa fondului forestier naţional a crescut, în ultimii cinci ani, cu 38.477 de hectare, de la 6.544.588 hectare în 2014, la 6.583.065 hectare la finalul anului 2018, se arată într-un comunicat de presă al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, care citează datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.
Informaţia că ‘dispar’ 3 hectare de pădure în fiecare oră este una eronată şi nu are nicio bază ştiinţifică sau oficială. Dacă informaţia ar fi reală, ar însemna că în fiecare an suprafaţa fondului forestier s-ar diminua cu 26.280 de hectare, când în realitate a crescut anual, în medie, cu 7.695,4 hectare. Managementul durabil şi responsabil al pădurilor presupune înlocuirea pădurilor aflate la vârsta exploatabilităţii cu noi generaţii de păduri, prin lucrări de regenerare. În ultimii cinci ani, conform datelor oficiale, în România au fost regenerate cumulat 141.786 de hectare fond forestier, deci în medie 28.357,2 hectare pe an, ceea ce înseamnă că sunt regenerate în fiecare oră 3,23 hectare, deci peste cele 3 hectare care ‘dispar’, cifră prezentată în mod repetat în spaţiul public, dar nesusţinută de date şi studii oficiale”, notează Romsilva în comunicatul de presă.
Potrivit sursei citate, recoltarea autorizată a materialului lemnos sau alte lucrări silvice sunt prezentate drept ‘defrişări ilegale'”, aceasta fiind o informaţie eronată.
„Pentru corecta informare, termenul de ‘defrişare’ înseamnă îndepărtarea forţată şi definitivă a unei păduri de pe o suprafaţă de teren cu destinaţia ‘pădure’ şi schimbarea destinaţiei terenului (de exemplu construcţii civile sau industriale sau cu destinaţie agricolă). În urma lucrărilor silvice, suprafeţele forestiere sunt regenerate, deci pădurile nu dispar, ci se înlocuieşte o generaţie bătrână de arbori cu o generaţie tânără. Suprafeţele parcurse cu tăieri rase nu sunt ‘defrişări’, tratamentul tăierilor rase fiind unul legal, reglementat de Codul Silvic şi prevăzut în amenajamentele silvice, întocmite de specialişti. Toate aceste suprafeţe sunt reîmpădurite în termen de doi ani, respectându-se prevederile Codului Silvic. Deşi zona parcursă cu astfel de lucrări poate produce îngrijorări opiniei publice este important de menţionat că aceste lucrări sunt corecte din puncte de vedere silvicultural şi legale”, explică reprezentanţii RNP – Romsilva.”
Deci!!!!??? Ce/cine/cum fura?????? Eu cred ca se fura si cu camioane, dar si cei de fura cu caruta detin un procent foarte important din hotie! Sincer cred ca este peste 40% – micul furtisag asta!!! La fel ca vanzarile de carne si animale la negru din targuri si oboare!!!!
Este o bătălie de percepție.
Și de interpretare.
Suprafețe împădurite, nu înseamnă că starea de masiv a fost atinsă, deci pădurea s-a regenerat.
Ca și exemplu pentru a înțelege, paradigma, suprafețele plantate de Tășuleasa, un gest minunat și un efort colectiv care ar trebui încurajat și multiplicat de câte ori e posibil. Au trebuit să revină de mai multe ori, puieții nu s-au prins din cauza problemelor legate de cantitatea de precipitații.
Apoi mai există și aspecte legate de tipul de regenerare.
Ce fel de specii au ocupat suprafețele respective.
Sunt specii valoroase din punct de vedere silvicultural, se reface compoziția anterioară a arboretelor sau speciile pioniere gen mesteacăn, plop tremurător au luat locul unor fagi, goruni etc.
Industria lemnului vrea lemn de calitate cât mai rapid, dar nerespectând neapărat ciclurile de producție. Pentru ei , vor să aibă, lemn valoros acum. Ori, pentru majoritatea speciilor valoroase acel ciclu e undeva peste 100 de ani….deci dacă tai azi toate pădurile frumoase…mai aștepți 100 de ani. Iar cum piața consumatorilor nu așteaptă…pun presiune pe ce a rămas frumos.
Pe lângă presiunea economică(actorii comerciali și persoanele sărace) stressul pe pădure e amplificat, legat de schimbările climatice(temperaturi, vânturi extreme) de adaptarea insectelor și bolilor dăunătoare.
O doborâtură de vânt într-o zonă muntoasă , unde pantele sunt mari afectează foarte mult și în aval..
Ori o gestiune sănătoasă trebuie să prevadă și includă și acești factori.
Paza deficitară este doar o variabilă printre multele altele…
Sunt variabile legate de păstrarea unui bazin genetic valoros, chestiuni legate de păstrarea echilibrului pe clase de vârstă, etc.
E important să existe și suprafețe neatinse, e singurul mod logic de a avea o rezervă importantă. Naturii i-au luat milioane de ani să ajungă la un echilibru pe suprafețele respective, există o capacitatea de regenerare dar e limitată în unele cazuri .
Deci , noțiunea de bază e de păstrare a unui echilibru și menținerea unei rate de tăiere care să nu producă dezechilbre ireversibile.
De aceea trebuie fără partpris-uri o analiză nu doar pe ha de pădure ci un pic mai detaliat.
O comisie formată din mai mulți actori Romsilva- Reprezentanți ONG- Științifici (nu doar silvicultori, dar și biologi)-Instituții cu atribuții de pază-reprezentanți ai industriei forestiere, ar trebui formată pentru a monitoriza fenomenul în mod constant, unde fiecare va avea un cuvânt de spus.
Iar furturile de pădure nu se adresează cum cred unii , cu pază militarizată..e și o problemă socială în primul rând , dezvoltarea unor economii locale care nu sunt dependente de lemn, de a găsi surse alternative de energie.
Ar fi cea mai bună garanție.
Și ONG-urile au dreptatea lor când afirmă că cu un act legal pe o cantitate se exploatează mai mult decât trebuie.
Acolo trebuie lucrat, de văzut cine încasează banii respectivi. Administratorii publici(speță Romsilva) sau rețele locale de evazioniști.
Dar asta e.
Pe asta l-au legat pentru 4591 de lei, deci mai puțin de o mie de euro, dar pe prietenii lui Denes care l-au pus ministru ca sa-si poata face ei valul si sa poata fura cu masinile facand milioane de euro cand ii vedem cercetati?