Temperaturile de vară în plină toamnă prelungesc șansele celor care nu au mers nicăieri la tratament de teama noului coronavirus să își trateze acasă bolile cu apă sărată și nămol la Sărățel, la numai 12 kilometri de Bistrița, la confluența râurilor Budac, Șieu și Bistrița Ardeleană.
Aici, oamenii se dau cu nămol din cap până în picioare și stau în bălți cu apă sărată create natural fiecare după propriul ritual. Zona e complet neamenajată, dar acest lucru nu îi deranjează pe cei care preferă să rămână la distanță neaveniții care nu știu aprecia bogățiile naturii.
”Vin de foarte mult timp aici și mă simt bine după ce fac aceste băi cu sare și nămol. Nu poți spune că vii aici șchiopătând și te duci alergând. Unii, în funcție de afecțiuni, într-adevăr zic că se simt mult mai bine. Din ceea ce știu eu – neverificat – acest nămol este unul sapropelic, deci pe bază de sare, și se spune că ar avea aceleași calități ca și cel de Techirgiol. Eu urmez un ritual pe care l-am citit. Medicii spun că alternanța de apă sărată rece cu nămolul cald face bine la reaumatism și bolile articulare. Știți cum se spune: dacă nu ai reumatism în Bistrița înseamnă că ești numai în trecere. Anul acesta am făcut o cură de 15 zile și am venit mai mult în această zonă de lângă râuri fiindcă aici e concentrația de sare mai mare, iar nămolul e dus de aici și sus (în zona unde e amenajat lacul -n.r.). Dimineața, când nu e agitată apa se pot vedea niște viermișori mici și roșii despre care se spune că se fac doar dacă e nămol sapropelic. Lumea nu vine aici pentru că nu se plătește, oricum sunt costuri modice și în partea de sus, ci pentru că se simt mai bine probabil”, ne-a spus Alexandru Bălan.
”Sunt șantierist de peste 40 de ani. În acest mediu de ploi, vânt, iarnă nu poți scăpa de reumatism. Acum doi ani am făcut o cură de 14 zile consecutive și sincer vă spun că m-am simțit extraordinar de bine. Am venit numai aici, la râu, pentru că e o concentrație mare de sare. Sus, la fostul pod, se vede chiar stânca de sare ieșită afară. Am fost și în alte stațiuni, dar după cura pe care am făcut-o aici vă pot spun e că m-am pus pe picioare. De-asta venim aici ca să dobândim puțină mobilitate și să ne simțim puțin mai bine la vârsta pe care o avem”, a spus Nicu Cotor.
”Am avut probleme mari cu genunchii. Am făcut radiografii și RMN și medicii mi-au spus că am nevoie de opearție și de proteză, dar eu am venit aici la baltă, am făcut tratament cu apă sărată și nămol și nu m-am mai operat pentru că mă simt bine. Sunt al patrulea an în care vin. Lucrez în Italia, dar vin în fiecare vară special ca să fac acest tratament. De când vin la baltă nu mai am dureri. Mă mai înțeapă când se schimbă timpul, dar nu mi s-a întâmplat să nu mai pot umbla. De când am văzut că mă simt bine, eu las totul la o parte și vin vara acasă să fac cură la baltă. Și vara aceasta am venit, nu din cauză că nu ami am unde lucra cu pandemia asta, ci ca să fac cura de la baltă”, ne-a spus Maria Beș.
”Vreau să vă spun de ce vedeți oamenii aceștia aici. Cred că toți au citit epigrama lui Nicolae Ghițescu, un bun epigramist, Dumnezeu să-l ierte, care spunea așa: Dimineața pe răcoare/ Când te scoli fără efort/ Și nimica nu te doare/ Poți fi sigur că ești mort. Ăștia dea ici toți au durerile astea, la fel și eu. Pentru mine aș spune așa: Pe bălți eu fac ocol/ Și când pământu-i încălzit/ Îmi ung tot corpul cu nămol/ Că spodiloza m-a lovit. Vin aici că e liniște, e frumos. Nu se discută politică. Puțini din Bistrița vin aici, dar noi suntem încântați. Nu cumva noul primar să facă ceva pe aici să rămânem fără baltă”, a spus și Alexandru Oltean.
Oamenii cu care am stat de vorbă ne-au spus că nu și-ar dori să vină aici persoane care nu prețuiesc oaza de sănătate și nici unii care să facă doar bani de pe urma acestei comori, dar toți cred că ar fi fost utile câteva grupuri sanitare, dușuri, locuri de parcare și coșuri de gunoi.
Potrivit volumului ”Transilvania. Ape sărate – ape uitate, manifestări saline”, publicat în 2019 avându-i ca autori pe Ioan Chintăuan, Ana Lehaci și Ioana C. Marquier, ”la 12 kilometri de Bistrița, la marginea satului Sărățel, în zona de est, în amonte de confluența Budacului cu Șieul, se află la suprafață sarea masivă, periodic acoperită de alunecarea straturilor de argilă saliferă suprapuse. Sarea masivă apare periodic în malurile și albia Șieului avale de dealul Făget, dovadă că masivul de sare se prelungește în albia râului Bistrița Ardeleană. Pe partea dinspre râul Șieu a drumului spre Sărățel, în perioada interbelică și până în anul 1945 au existat 13 fântâni cu apă sărată, păzite din care să dădea slatină în anumite zile locuitorilor satelor din împrejurimi. Neglijate, aceste fântâni au fost colmatate”.
Conform sursei citate, prezența sării și a apelor sărate la Sărățel a fost semnalată de Fichet în 1780. H. Wachner (1948 – caiet manuscris) menționează prezența argielelor sărate la Sărățel, arătând că, în jurul lor, există ”niște mocirle cu emanațiuni de gaz metan și fântânițe sărate”.
Iuliu Buta (1957) menționează existența sării și a apelor sărate în sectorul cuprins între localitățile Sărata- Simionești- Domnești- Sărățel.
I. Al. Maxim (1961) descrie și figurează Masivul de Sare de la Sărățel, iar Ioan Chintăuan (1974, 1996 și 2002) descrie manifestările saline din județ și propune ocrotirea acestei locații ca rezervație geologică.
Masivul de Sare Sărățel a fost declarată arie naturală protejată în anul 2000. Se întinde pe 5 hectare pe raza comunei Șieu Măgheruș.
Primaria Bistrita mai bogata cu mult ca si Magherus , impreuna vu CJ puteau demult sa amenajeze acest perimetru, insa sub ideile CRETIENE s-a visat la NEWARLAND si HEIDENFELD unde folosindu-se de populisme si de o vesnica campanie de prostit cetatenii , ni s-au fluturat trei mandate maretele opere pesediste care trebuiau votate si azvarliti carute de bani pe pasunile din Unirea si pe raturile din Viisoara. La sanatatea oamenilor si la sarea, namolul pamantului nu s-a gandit nimeni din cauza arogantei , prostiei si amatorismului din administratia bistriteana. S-a dovedit in toti acesti ani ca pe nimeni nu doare capul de resursele naturale si de putinul care trebuie folosit ca sume minime de bani pt. amenajari in functie de aria protejata de la Saratel. Doar HARABABURA Hurbanistica din orasul tot mai gri intereseaza pe acesti trepadusi numiti Edili.
Ce legatura are Primaria Bistrita cu un teren ce apartine de alta primarie? Deja deveniti penibil cu ura asta.
Orice intervenție suplimentară din partea politrucimii care, periodic, se foloseste propagandistic de Sărațel, ar duce la pierderea definitivă a locului. Dușuri, cabine, grupuri sanitare, ar aduce mai multă lume care ar pune si mai multă presiune pe un sit Natura 2000.
Oamenii care vin cunosc valoarea locului si îl protejează așa cum e. Ce aduc cu ei, duc înapoi acasă. De ani și ani de zile cei care vin păstrează locul curat si au si un ceas solar care dăinuiește de cel puțin o decadă.
E absurd să pui un coș de gunoi într-o arie naturală protejată, la fel de absurd ca idea de a pune coșuri de gunoi pe vârf de munte. Cine, să le golească, când și pe ce bani? Fiind vorba de gunoi, coșuri de gunoi ar trebui puse pe malul Sieului la fiecare loc de pescuit. Face parte din cultura pescarului să lase pe malul apei PET-ul în care și-a adus apa, punga de mâncare și doza de bere.
Parcari? Săptamana asta am numărat la vreo 65 de mașini și 80 de oameni care incap decent deodată. Nu e cazul sa vină cineva să taie stuful, să pună șezlonguri și să taie bilete.
Ceea ce trebuia făcut de autoritatea de mediu era sancționarea celui care acum doi ani a ras complet vegetația pe malul stâng al Șieului, sălbatic, până în apă râului distrugând complet peisajul și habitatul de luncă într-o arie presupus protejată. Ne batem joc de natură pentru o căruță de cucuruz!
Părerile sunt împărțite,unii zic că e foarte benefic pt sănătate,alții zic că îți ajută să te obișnuiești din timp cu pămîntul.Cei sigur ,e că nu face rău,iar amenajat corespunzător ar aduce turiști și bani.Hai politicienilor din zonă,măcar ziceți că-ți face și voi ceva..
PĂREREA MEA!
Nu distruge natura pt. afaceri, profit si bani, ca asa se intra apoi cu timpul in conflict cu ea si nici sanatate nu mai ai, pt. ca betoanele si cimentul, nu permit impamantarea (legatura) ta directa cu pamantul, exact sursa videcarii si sanatatii tale. Cel mai sfant colt de rai este acolo unde mana omului nu a cladit inca niciodata nimic din ciment, beton si plasticuri, nu si-a lasat propria lui amprenta distrugatoare…
Namolul poate e ok dar ce curge pe cele trei rauri ar trebui sa va puna pe gânduri.
Bistrita Ardeleana e un rau poluat de balastiere, gunoaie stranse de pe toata valea bargaului plus zona Bistriței, balastiere (Indemanarea de la Livezile)
Raul Budac la un moment dat puțea din cauza abatorului celor de la AgroArdeal. Acuma s a mai rezolvat, probabil doar canalizarile de pe valea Budacului sa refuleze in râu.
D-le Corneliu. Sunt sigur ca nu stiti cum arata masivul de sare de la saratel. Unul din pintenii cu sare ajunge pana dincolo de Sarata care este cartier la B istritei. Harta geologica ne spune ca prelungirea masivului este mult mai mare si trece si in zona Slatinita cu mici intreruperi. Asadar administratia bistriteana in parteneriat cu alte administratii si cu CJ-ul poate usor sa investeasca intr-un proiect benefic pt. cetateni. Cred ca am fost suficient de informat cand afirm aceste aspecte. In ce priveste URA de care ziceti ea nu exista la mine , nu urasc pe nimeni anume decat imi este lehamite de ADMINISTRATIA romaneasca care este una jalnic de proasta si nerentabila pt. Romania .
Daca va este lehamite de administratia romaneasca( afirmatia va apartine in postarea anterioara )dece nu emigrati si face-ti parada de patriot si bun cetatean?
Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si in traista, spune un vechi proverb. Orasele care au fost inzestrate de natura cu factori naturali de cura balneara au reusit sa-si amenajeze in apropiere statiuni locale de odihna, relaxare si tratament, cu fonduri europene. Un exemplu din multe altele este cazul orasului Beclean care datorita unui primar cu viziune si vointa a reusit sa faca din lacurile sarate de la Figa o adevarata minune. Bistriţa care dispune în apropiere de locaţii cu izvoare sărate (Saratel, Sărata şi Slătiniţa) nu a reuşit să valorifice aceste facilităţi prin amenajarea unor staţiuni balneare locale. Ba mai mult despre namolul din zona Sarata-Saratel se spune ca are proprietati terapeutice similare celui de la Techirghiol. Si cu toate astea nu s-a facut nimic, cel putin până acum din cauza ca un primar mediocru, lipsit de viziune a ramas incremenit in tampenia numita pompos si neromâneste „Wonderland”, un proiect fara perspectiva situat pe pasunea din Unirea pentru care se toacă bani din bugetul local cu nemiluita deoarece nimeni nu se incumeta sa dea banii pe prostii.
Vezi: https://timponline.ro/sarata-oaza-de-sanatate-de-la-doi-pasi-de-noi-foto/
un numar de telefon va rog