Drept la replică Floare Gaftone: Tribunalul a făcut o analiză superficială a motivelor invocate

Secretarul general al municipiului BIstrița, Floare Gaftone, susține că a pierdut procesele de la Tribunalul Bistrița-Năsăud și Curtea de Apel Cluj pentru că a refuzat să semneze autorizația de construire a unui bloc pe strada Dogarilor, întrucât ”Tribunalul Bistriţa-Năsăud a făcut o analiză superficială asupra motivelor invocate”, iar ”Curtea de Apel Cluj nu a făcut o judecată asupra motivelor invocate” de ea. Redăm în continuare Dreptul la replică pe care ni l-a transmis:

Subsemnata, GAFTONE FLOARE, în calitate de Secretar general al municipiului Bistriţa, prin Societatea civilă profesională de avocaţi Zegrean, Gaftone & Asociaţii prin avocat Gaftone George, cu sediul în Bistriţa, str. Gheorghe Pop de Băseşti nr. 15 jud. Bistriţa Năsăud, solicit să-mi acordaţi

DREPT LA REPLICĂ

în urma publicării acticolului de presa “ După lungi procese, pe str. Dogarilor poate fi ridicat un bloc. Secretarul municipiului, bun de plată”

Încă de la început doresc să informez locuitorii municipiului Bistriţa ca întotdeauna am apărat interesele generale ale locuitorilor. Respectarea legii şi a drepturilor locuitorilor au reprezentat principiile de bază ale activităţii mele.

Motivele pentru care am refuzat semnarea autorizaţiei de construire pentru Amplasarea unui bloc P+1+M cu 7 apartamente pe str. Dogarilor la 4 – 5 m de Zidul Cetății – Monument istoric de categoria A, ce a făcut obiectul Certificatului de Urbanism nr. 1471/11.07.2018 emis pentru construire imobil în regim de înălţime P +1E+M cudestinaţia de spaţii comerciale şi spaţiu de locuit, respectiv locuinţă individuală au fost următoarele

Soluţia Tribunalului Bistriţa-Năsăud nu a fost confirmată şi de către Curtea de Apel Cluj. Aceasta din urmă a reţinut lisa interesului subsemnatei în solicitarea formulată privind modificarea sentinţei pronunţată în contradictoriu cu primarul municipiului Bistriţa.

Astfel, Curtea de Apel Cluj nu a făcut o judecată asupra motivelor invocate de către subsemnata care au stat la baza refuzului semnării autorizaţiei de construire.

Tribunalul Bistriţa-Năsăud a făcut o analiză superficială asupra motivelor invocate

În cele ce urmează voi prezenta motivele care au stat la baza refuzului semnării autorizaţiei de construire astfel încât publicul să fie pe deplin informat în legătură cu nelegalitatea autorizării blocul de locuinţe.

I.Raportat la scopul certificatului de urbanism

Documentaţia şi cererea pentru obţinerea autorizaţiei de construire a avut ca scop edificarea de locuinţe colective în baza aceluiași certificat de urbanism nr. 1471/11.07.2018 prin care se solicita spațiu comercial și spațiu de locuit.

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul solicită instanţei de judecată obligarea primarului municipiului Bistrita la emiterea autorizaţiei de construire pentru edificarea unui imobil cu regim de înălţime P+1E+ M cu destinaţia de spaţii de locuit.

Documentaţia pentru emiterea autorizaţiei de construire se bazează pe un certificat de urbanism cu un scop diferit, cu reglementări la regimul juridic şi tehnic diferite.

II.Raportat la zona de protecţie în care se găseşte imobilul, conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Parcela, în suprafață de 438 mp, situată în Bistrița pe Str. Dogarilor nr. 7 CF nr. 50926 face parte din ansamblul urban fortificat înregistrat în lista monumentelor istorice publicată în Monitorul oficial nr.113 bis/15.02.2016 ca ansamblu istoric de interes național, cu codul BN – II-a-A-01550 (poz. 385 din Lista monumentelor) și, de asemenea, dinzona de protecție a unui monument de categoria A -BN-II-m-A-01479.01- „Fragmente ale zidului de incintă a cetății medievale Bistrița (Bistritz)– adresa – Strada Dogarilor nr 2-6 …- sec. XV-XVI” – ( poz .382 din Lista monumentelor) fiind amplasat la o distanță de cca 5 m de Zidul cetății Bistrițaprecum și în zona de protecție a circa 10 monumente de categoria B (Monumete istorice de sec. XVII – XIX) situate pe Str. Nicolae Titulescu și Str. Dogarilor, conform Planșei A02.1 ”Valoarea stilistică a clădirilor” din documentația de urbanism pentru centrul istoric al municipiului Bistriţa – Plan Urbanistic Zonal „Zona construită protejată” şi a Regulamentului local aferent aprobată prin HCL 73/2009.

III.Raportat la nestabilirea zonelor de protecţie de jur împrejurul monumentelor istorice din municipiul Bistriţa.

Prin Planul Urbanistic Zonal “ Centru Istoric “ aprobat prin HCL nr. 73/2009 şi nici prin Planul Urbanistic General aprobat prin HCL nr. 136/2013 nu au fost stabilite zonele de protectie şi reglementările specific în aceste perimetre cu privire la posibilele intervenţii de construire.

În lipsa reglementărilor cuprinse în documentaţiile de urbanism mai sus amintite aplicabile în cauză sunt dispoziţiile art. 59 din Legea 422/2001.

Aceste prevederi un fost reluate în Anexa nr. III Cap. Protejare monumente istorice din cadrul Regulentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al municipiului Bistrița.

Potrivit reglementării, pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protectie prin care se asigura conservarea integrata a monumentului istoric şi a cadrului său construit natural.

Până la instituirea zonei de protectie a fiecărui monument istoric se consideră zonă de protectie suprafaţa de jur-împrejurul monumentului istoric delimitată cu raza de 100 m în localităţi urbane. În zonele de protecţie a monumentelor istorice, instituite conform Legii nr. 422/2001, pentru avizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetriei, aspectul arhitectural al unor noi clădiri şi amenajări pentru demolări de construcţii parazitare) este necesară realizarea unei documentaţii de tip ”PUZ”.

Aşa se explică şi avizul cu condiţie a Ministerului Culturii nr. 181/U/2013 emis pentru aprobarea Planului Urbanistic General al municipiului Bistrița.

IV.Raportat la avizul nr. 181/U/2013 al Ministerului Culturii.

Planul Urbanistic Geneneral a primit avizul cu condiţie din partea Ministerului Culturii.

Aşa cum rezultă din cuprinsul Avizului nr. 181/U/2013 condiţia impusă a fost întocmirea de către municipiului Bistriţa a propunerilor de protejare a unor obiective ce vor deveni efective după conformarea la exigenţele din Titlul II al Legii 422/2001

Titlul II al Legii nr. 422/2001 priveşte Protejarea monumentelor istorice. ( art 8 – 25 din lege)

În concluzie, conform dispoziţiilor Anexei III Cap. Din PUG, protejarea monumentelor istorice pentru amplasarea unor construcţii în zona de protecţie a monumentelor istorice, pe o rază de 100 m este necesară realizarea unei documentaţii de tip PUZ/PUD

V.Raportat la necesitatea întocmirii unei documentaţii urbanistice de tip PUZ.

Având în vedere particularităţile amplasamentului, dimeniunile reduse alte terenului şi lipsa unor reglementări specifice într-un perimetru clar determinat de protecţie a Monumentului istoric de categoria A, Zidul cetăţii municipiului Bistriţa, se impunea întocmirea unei documentaţii de urbanism în conformitate cu art. 35 alin 1 lit d din Ordinul nr. 839/2009, coroborat cu prevederile art 19 alin 3 din Ordinul nr. 233/2016 privind Normele de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului prin care să se studieze accesul auto şi pietonal, contrangeri urbanistice, conformarea arhitecturală volumetrică, relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea. (aspect reținut și în adresa nr. 114/04.04.2019 de către RUR Cluj).

Documentația de urbanism trebuia supusă avizării Ministerului Culturii și Cultelor și procedurii de consultare a publicului conform Ordinului nr. 2701/2010 şi aprobării consiliului local,care potrivit art 25 din Legea 350/2001.

VI. Raportat la Avizul nr. 78/Z/2018 emis de DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ BISTRITA- NĂSĂUD în vederea obţinerii autorizaţiei de construire de spaţii comerciale şi spaţiu de locuit

Avizul nr. 78/Z/2018 al Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăudemis pentru un imobil aflat în zona de protecție a unui monument de Categoria A(-BN-II-m-A-01479.01-), excede competențelor legale șiîncalcă prevederileart. 9 alin 1 şi 2 ”Zone construite protejate” din Hotărârea de Guvern nr. 525/27.06.1996

Astfel, documentația trebuia analizată în cadrul Comisiei Naționale și avizată de către Ministerul Culturii și Cultelor, și nu de Direcției Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Mai mult decât atât, avizul Direcției Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud nr. 78/Z/2018 priveşte proiectul iniţial şi nu proiectul din anul 2019 ce a făcut obiectul cererii de chemare în judecată.

Proiectul ce a facut obiectul cererii de chemare în judecată a fost modificat/elaborat în anul 2019 iar avizul de care beneficiarul se prevalează datează din anul 2018.

Avizul nr. 78/Z/2018 se referă la prima variantă a proiectului, înainte de modificare.

După întocmirea Obiecțiilor de legalitate nr. 10151/6/.2019, așa cum reiese și din punctul IV din Cererea de chemare la judecată formulata, respectiv s-a ţinut cont de una din criticile secretarului şi ”Prin noua documentație refăcută și redepusă în vederea autorizării am rectificat suprafața mansardei prin reducerea acesteia de la 180 mp la 120 mp, adică până la 60% din nivelul curent.”

Mai mult decât atât, Avizul nr. 78/Z/2018 potrivit dispoziţiilor art. 16 lit. ”a” din Ordinul nr. 839/2009 și art. 10 din Legea nr. 50/1991 are caracter de aviz conform.

În concluzie, documentaţia de tehnică de autorizare a executării construcţiilor ( DTAC) trebuie să respecte avizul conform fără a putea fi modificată ulterior avizării.

VII. Raportat la nerespectarea prevederilor Ordinului nr.119/2014 a Ministrului Sănătăţii privind respectarea distanţei de 5 m fata de ferestrele camerelor de locuit a locurilor de parcare,respectiv 10 m fata de punctul gospodăresc (ghena de gunoi)

VII.1. Raportat la amplasarea punctului gospodăresc.

Potrivit art.4 al Anexei Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, este necesar ca: „La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit” se vor preciza ca:

a) platforme destinate pentru depozitarea recipientelor de colectare selectivă a deşeurilor menajere, care vor fi amenajate la distanţă de minimum 10 m de ferestrele locuinţelor, vor fi împrejmuite, impermeabilizate, cu asigurarea unei pante de scurgere şi vor fi prevăzute cu sistem de spălare şi sifon de scurgere racordat la canalizare, vor fi dimensionate pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia şi vor fi întreţinute în permanentă stare de curăţenie; platformele pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare;

iar potrivit a^1) acolo unde constrângerile de spaţiu nu permit amenajarea de platforme care să îndeplinească condiţiile de la lit. a), se pot amplasa pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale în spaţii protejate şi asigurate, cu cale de acces pentru evacuare, la distanţă de minimum 5 metri de faţada neprevăzută cu ferestre a celei mai apropiate locuinţe/imobil, cu condiţia că ritmul de evacuare a acestor deşeuri să fie zilnic”, însă din analiza proiectului şi a lămuririlor expuse la răspunsul nr.5 (fila 104) reiese că este dată situaţia de excepţie de la lit. a^1).

O, aşa cum rezultă din cuprinsul textului de lege, excepţia este aplicabilă doar dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

1. Pubelele să fie amplasate la minim 5 m de faţadă neprevăzută cu ferestre
2. Ritmul de evacuare să fie zilnic.

Or, niciuna dintre condiţiile impuse nu sunt îndeplinite în cauză.

Pentru cele 5 apartamente sunt necesare 10 pubele.

Aşa cum rezultă din planul de situaţie ghena de gunoi este poziţionată intre doua autoturisme şi are dimensiunea de până la 1/3 din lungimea medii a unui autoturism.

Din documentaţia depusă la dosarul cauzei nu se regăseşte avizul emis pentru salubritate și nici modul de amplasare a pubelelor pentru colectarea selectiva într-un spaţiu protejat.

Potrivit dispoziţiilor art 24 alin 6 lit d din Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor membrii comunităţilor locale, persoane fizice sau juridice, au, în calitatea lor de utilizatori direcţi sau indirecţi ai serviciului de salubrizare, următoarele obligaţii să asigure precolectarea separată, în recipientele asigurate de operatorul serviciului, distinct inscripţionate şi amplasate în spaţii special amenajate, a deşeurilor pe care le-au generat.

Aşa cum rezultă din cuprinsul Raportului de Control nr. 42024/27.07.2018 într-o speţă similară Inspectoratul Regional în Construcţii Nord-Vest a apreciat ca nelegal un certificate de urbanism emis fără avizul de salubritate

VII.2. Raportat la locurile de parcare.

Potrivit dispoziţiilor art 4 lit c din Ordinul nr. 119/2012 la stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări tehnico – edilitare spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectivă, situate la distanţe de minimum 5 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spaţii este interzisă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum şi realizarea activităţilor de reparaţii şi întreţinere auto.

Or, aşa cum rezultă din planul de situaţie, spaţiul de parcare este atât de redus fată de imobil încât nu se poate deschide uşa pasagerului din partea dreaptă.

Autoturismul din stânga planului de situaţie urmează a fi parcat la mai puţin de 1 m fără de uşa de acces la imobilul vecinului.

Mai mult decât atât, dimensiunile parcărilor nu sunt cotate pe plan.

Aşa cum rezultă din cuprinsul cererii de emitere a autorizatiei de contruire beneficiarul a solicitat autorizarea a 4 locuri de parcare iar în documentaţia depusă acesta solicită autorizarea a 5 locuri de parcare (planul de situaţie nu este vizat OCPI )

VII.3. Raportat la insuficiența spaţiilor verzi.

Proictul suspus autorizării nu îndeplineşte condiţiile impuse de lege.

Dispoziţiilor HCL nr. 136/2013 privind aprobarea PUG al municipiului Bistriţa prevad 30 % spaţii amenajate pentru zonele verzii.

HG nr. 525/1996 era aplicabil doar în cazul spatiilor comerciale (destinație la care s-a renunțat pentru a nu fi nevoiți să ceară acordul vecinilor).

Parcările se suprapun peste spaţiile verzi. Nu exista o planşă privind spaţiile verzi amenajate.

Pavajul ecologic tip grilă ELJ Automoyive, verde, cu suprafaţă mare de înierbare nu este cuprins în categoria spaţiilor verzi așa cum s-a reținut și în Decizia nr. 160/12.02.2020 a Curţii de Apel Cluj pronunţată în soluţionarea dosarului nr. 1400/112/2016.

VIII. Raportat la caracterul incomplet al Certificatului de urbanism nr. 1471/11.07.2018.

Beneficiarul nu a depus Plan cadastral/topografic actualizat la zi conform obligaţiilor impuse de prevederilor art.19 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.(conform formularuluiF1 din Anexă la Ordinul nr. 839/2009 )

Pentru o completare corectă a tuturor cerințelor din CU, Planul cadastral, recent, vizat OCPI, întocmit conform Legii nr.7/1996 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare și art. 23, 95 și 119 din Ordinul 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară a ANCPI trebuia să cuprindă: toate elementele topografice, vecinătățile, lungimea laturilor, a unghiului, poziția și înălțimea la cornișă a construcțiilor limitrofe, cotele trotuarelor, aleilor, existența unor construcții pe parcelă.

O copie, conform cu originalul, după un Plan de amplasament și delimitare (PAD) nu echivalează cu un Plan cadastral/topografic, recent, vizat OCPI, PAD – ul constituind, conform art. 19 din Ordinul 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară,doar un element din documentația cadastrală de actualizare.

Mai departe, elaboratorul certificatului de urbanism nu a precizat ”lotul minim construibil” pentru locuinţe colective ( cu toate că se invocă și PUG – RLU aprobat prin HCL nr.136/2013), conform căruia suprafața minimă a parcelei pentru locuinţe colective este de 1000 mp conform Cap.ÎI.5. Zona de locuire din PUG

Certificatul de urbanism nu cuprinde precizarea ca, parcela, în suprafață de 438 mp, situată în Bistrița pe Str. Dogarilor nr. 7 CF nr. 50926 face parte din ansamblul urban fortificat înregistrat în lista monumentelor istorice publicată în Monitorul oficial nr.113 bis/15.02.2016 ca ansamblu istoric de interes național, cu codul BN – II-a-A-01550 (poz. 385 din Lista monumentelor).

Totodată, certificatul de urbanism nu cuprinde menţiunea conform căreia imobilul din strada învecinată şi amplasată pe aceeaşi parcelă istorică de pe strada Nicolae Titulescu nr. 35 pentru care se cere a fi inclusă în stabilirea POT-ului nu se prevede faptul că acest imobil nu are acces la calea publica stre strada Nicolae Titulescu. Acest acces se impunea a fi reglementat peste terenul proprietatea beneficiarului, respectiv constituirea unei servituţi de trecere conform art 30 alin 5 din Ordinul nr. 839/2009

IX. Nu se respectă nici distanţa faţă de limita posterioară a parcelei

În întocmirea Obiecțiilor de legalitate am avut în vedere și reclamația unui număr insemnat de vecini, intitulată ”petiție stradală” și am avut la bază și punctul de vedere al conducerii
RUR Cluj (Registrul Urbaniștilor din România) și al șefului echipei de elaborare a PUZ Centrul istoric – conf. univ. Dr. Vasile Mitrea care a apreciat că:

”Locul, în condițiile legilor aferente zonelor protejate, istorice, impune unele măsuri la fel de specifice. Pentru a evita pe viitor astfel de situațiiva fi necesară actualizarea PUZ-ului pentru Centrul istoric care trebuie corelat cu reglementările actuale ale Legii 350/2001și a Legii 422/2001 sau cel puțin o analiză de detaliu….Aceste reglementări, precum și cele referitoare la accese, parcaje, vecinătăți, pot fi analizate printr-un PUD. Apreciem că propunere amplasării construcției în fața unui fragment al zidului de cetate merită tratarea acestuia având în vedere poziția apropiată de fațadă. Considerăm că orice concluzie profesională este meritorie, mai ales într-o zonă protejată.”

Ulterior, RUR Cluj a mai precizat că punctul de vedere rămâne valabil și ”Întreaga responsabilitate rămâne în sarcina celor care au instrumentat administrativ și profesional amplasarea edificiului pe un teren sub dimensiunile necesare. De asemenea, pentru o clarificare și o susținere mai amplă considerăm că este necesară obținerea unor opinii din partea comisiei de Monumente – Ministerul Culturii.”

Cu privire la intenția de achiziționare a parcelei precizez că la emiterea unui Certificat de Urbanism înainte de vânzarea terenului, am sugerat fostului primar, în scris, conform CID (Circulației Interne a Documentelor), în 31.01.2018 ”Rog analizați necesitatea achiziționării acestui teren pentru ”PARCARE” – în cadrul proiectului ”Zidul Cetății”, având în vedere prețul accesibil și amplasamentul lângă Zidul Cetății – unde se intenționează dezvoltarea unor trasee turistice prevăzute în ”Documentaţia de urbanism pentru Centrul istoric al municipiului Bistriţa – Plan Urbanistic Zonal „Zona construită protejată” şi a Regulamentului local aferent” Subcapitolul 3.4.4.3. ”Trasee semnificative”, zona Str.Dogarilor nr. 7, este cuprinsă în: Traseul 1 ”Începuturile urbei”; Traseul 3 ”Fostul sistem de fortificații” ; Traseul 4 ”Cu pasaje”.

Cu privire la remarca că pentru alte amplasamente semnez ”cu ochii închiși”, menționez că am întocmit Obiecții de legalitate și pentru următoarele obiective:

• Str. Crinilor nr. 2-8
• Str. Lucian Blaga nr.1;
• Str. Mălinilor nr. 11;
• Str. Toamnei nr. 2;
• Str. Libertății.
• Str. Grigore Pletosu – DHD;
• Alexandru Odobescu 1 A;

• Str. Ștefan cel Mare nr. 15 – PUD Iloaie Leon;
• Str. Parcului nr.1;
• Str. Parcului nr. 6;

Autorizații pentru construcții situate în extravilan (respectiv: Moldovan Vocihița, Tezer Cristina și Lutaniuc Iulian – în toate aceste situații s-a dat câștig de cauză secretarului).

GAFTONE FLOARE

prin

S.C.A. Zegrean, Gaftone & Asociaţii

prin avocat

Gaftone George

După lungi procese, pe str. Dogarilor poate fi ridicat un bloc. Secretarul municipiului, bun de plată