Boboteaza, sub umbrele. Protopopul Bistriței: În fiecare casă, am stropit cu apă sfințită și colțul de farmacie

Foarte mulți credincioși, printre care și primarul Bistriței, Ioan Turc, s-au adunat, joi, la Biserica Protopopiatului Ortodox Bistrița, de la Coroana, unde patru preoți, în frunte cu protopopul Bistriței, preotul Alexandru Vidican, au sfințit Aghiasma Mare care aduce vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti.

În predica rostită după Sfânta Liturghie, părintele protopop Alexandru Vidican le-a mulțumit credincioșilor că i-au primit pe preoți cu Sfânta Cruce. A avut un cuvânt de mângâiere pentru bătrânii singuri, dar și pentru cei bolnavi.

”Celor care aveau lacrimi în ochi, fiindcă se apropie bătrânețea și neputința, iar copiii sunt departe de ei, le-am spus că peste tot este pământul lui Dumnezeu. Am stropit cu apă sfințită și colțul de farmacie pe care l-am găsit aproape în fiecare casă, medicamentele cu care mai reparăm ce mai putem. Vă mulțumim și vă dorim ca sărbătoarea Botezului Domnului să fie un prilej de bucurie că iată câte a făcut bunul Dumnezeu pentru noi: s-a născut, s-a botezat, a murit și a înviat. Amin!”, a spus părintele Vidican.

Preoții Alexandru și Emanuel Vidican, Nicolae Feier și Vasile Beni au sfințit apa aflată într-un butoi, dar și în recipientele aduse de oameni care au ascultat slujba în ploaie, sub umbrele.

Sfințirea cea Mare a apei, sau Aghiasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează, care aduce vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti, se arată izbăvitoare de patimi și izgonitoare a duhurilor celor rele.

La Mănăstirea Piatra Fântânele a fost ridicată o cruce de gheață. Încă de acum 15 ani, preotul, măicuțele și un grup de săteni din Piatra Fântânele construiesc an de an această cruce proiectată de măicuța Siluana, arhitecta mănăstirii.

Botezul Domnului sau Boboteaza, din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. Biserica mai numeşte Boboteaza şi „Arătarea Domnului”, ”Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, care provine din limba greacă şi înseamnă „arătare”, „descoperire”, „revelare”.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei. „Agheasma Mare” se săvârşeşte de Bobotează, spre deosebire de „Sfinţirea cea mică” a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie.

În ziua de 6 ianuarie, în biserici se săvârşeşte slujba de sfinţire a Agheasmei Mari. Biserica Ortodoxă Română îi sfătuieşte pe credincioşi să păstreze agheasma într-un vas curat şi la loc de cinste şi să guste din ea pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau cu ocazia marilor sărbători, dupa ce vin de la biserică. De asemenea, se obişnuieşte ca oamenii să bea din Agheasma Mare timp de opt zile consecutiv, din ajunul Bobotezei până la încheierea Praznicului, adică până la 13 ianuarie, după care apa sfinţită se poate lua numai după spovedanie.