În 1 august au intrat în vigoare o serie de prevederi ale Ordonanței de Urgență a Guvernului privind modificarea Codului Fiscal.
Astfel, creşte nivelului accizei totale pentru ţigarete, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete.
Totodată, se majorează nivelul accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice, având în vedere că acesta nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului Fiscal.
Astfel, produsele din tutun și cele alcoolice se vor scumpi.
Creșterea accizelor la alcool ar putea duce la o creștere chiar și de 20% a prețului la bere, spre exemplu.
Tot de la 1 august se majorează impozitul pe veniturile din jocuri de noroc (până la 10.000 lei inclusiv – 3%, peste 10.000-66.750 lei inclusiv – 300 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei, peste 66.750 lei – 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei), salariul maxim pentru care se poate beneficia de facilități în construcții este suma de 10.000 lei brut, iar munca part-time este supraimpozitată.
A doua tranșă de scumpiri prevăzute de OUG se aplică de la 1 ianuarie 2023. Noul na va aduce o creștere a TVA pentru băuturile cu zahăr și berea fără alcool de la 9% la 19%, vânzarea locuințelor mai mari de 120 mp sau mai scumpe de 120.000 de euro va fi avea TVA de 19% față de 5% azi, iar TVA în domeniul HoReCa va crește de la 5% la 9%.
Motto:
„Noi suntem ţara lui Impozit Vodă,
La noi, tot perceptorii sunt la modă,
Ne zbatem în impozite şi-n lanţuri,
Sub grele ministere de finanţuri.”
(Adrian Păunescu- Ţara lui Impozit Vodă)
Pentru a face rost la buget de banii necesari intretinerii unui aparat birocratic lacom si ineficient, actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR a adoptat măsuri aberante prin care jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începând cu mediul de afaceri si până la dublarea impozitului pe proprietate (inclusiv de garsonieră) prin tot felul de biruri si taxe noi. Cea mai idioata măsură este cresterea contribuției la Stat pentru munca part-time, cât pentru normă întreagă.
Nimic insă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.