Sparanghelul, o legumă gustoasă cu numeroase beneficii pentru sănătate, este cultivată în România de foarte puțini fermieri din cauza lipsei de informații, dar și din teama că această plantă nu se va adapta condițiilor climatice din țara noastră.
O familie din satul Țigău, județul Bistrița-Năsăud, a depășit însă aceste prejudecăți. După ce bărbatul a lucrat în Germania pe o plantație de sparaghel, odată întors acasă a decis să înceapă împreună cu familia să cultive această legumă.
”Soțul meu a lucrat în Germania ca și cultivator de sparanghel la o fermă carea vea 50 de ha plantate cu sparanghel. În urmă cu circa 6 ani, cred, am plantat pentru familia noastră bulbi, rădăcini, nici nu știu cum să le spun, comandați din Olanda din pepiniere de la aceeași companie de la care a cumpărat și firma la care a lucrat soțul meu în Germania. Am plantat 5 ari de teren, respectând tehnica indicată, adâncimea, distanța. Nu am obținut noi producții similare cu cele din Germania, fiindcăa colo se cultuivă cu alte tehnologii, dar nu ne plângem. În comparație cu cerealșele, sigur e mai convenabil să cultivi sparaghel, așa că anul acesta, am mai plantat 5 ari, așa că acum avem 10, însă ce am plantat anul acesta vom putea recolta doar peste doi ani. Până atunci, doar îngrijim plantele. E importantă și temperatura, și umezeala. Îi place sparanghelului căldura și umezeala”, a spus Timea Kinga Szekely Vereș din Țigău.
Surplusul de sparaghel verde – undeva la 6-7 kg zilnic – l-a vândut, de regulă, prietenilor și cunoscuților care apreciază această legumă care nu este deloc ieftină, costă 30 de lei kilogramul.
”Știam cine vine după sparanghel luni, miercuri, joi, vineri. Veneau acasă. Întrucât suntem salariați, avem alt serviciu, e mai greu să stăm la piață. Aș putea spune că acesta este un hobby, nu principala noastră sursă de venit. Mai mult de atât nu cred că ne vom extinde fiindcă ar trebui ca unul dintre noi să renunțe la serviciu. Raportând la salariile noastre nici eu nu aș cumpăra zilnic sparanghel cu 30 de lei/kg, sincer. Chiar dacă îmi place, nu mi-aș permite nici eu să cumpăr nici măcar o jumătate de kg de sparaghel zilnic, dar sperăm că o să placă la cât mai multă lume fiindcă este un produs bun. Verde e mai bun decât conservat, dar nu am cum să-l păstrez”, a spus Timea Kinga Szekely Vereș.
Metodele încercate de Timea Kinga Szekely Vereș, gen congelare, păstrare cu sare, au eșuat, așa că singura metodă este să-l pună la murat.
”E mai greu să păstrăm sparaghelul sub altă formă decât murat pentru că sezonul de culegere, când e verde, durează doar 2,5 luni, de la jumătatea lunii aprilie până la jumătatea lunii iunie, iar după aceea nu îl mai deranjăm până anul viitor”, a spus ea.
Anul acesta este prima oară când s-a gândit că ar putea arăta și altor oameni că se pot cultiva și alte tipuri de legume și pe meleagurile noastre, așa că a făcut câteva borcane de sparanghel murat pe care le-a adus la Viișoara, la ”Toamna bistrițeană”, mai mult de prezentare decât pentru a le vinde. E conștientă că nu orice dă 35 de lei pe un borcan de murături.
”Promovez un produs nou. Nu știu dacă o să meargă sau nu. Cunoscătorii caută, dar sunt puțini deocamdată. Nu e ieftin, dar și munca e pe măsură. De când răsare, nu se poate lucra nici cu sapa, nici cu motocultor, doar între rânduri. Trebuie doar plivit fiindcă nu ai de unde ști unde apare un firicel pe acre riști să îl tai. Chiar dacă gheața lovește puțin planta, se strâmbă, se îndoaie.
De regulă, ea gătește sparaghelul la tigaie, dar face și o supă cremă de sparanghel cu crutoane și sparanghel prăjit în ea, foarte gustoasă. Folosește sparaghel, unt, un cartof mic, sare, piper, supă de găină și, la final, folosește și lămâie care îi dă un gust acrișor.
Sparanghelul are denumirea științifică e Asparagus officinalis. Cuvântul „asparagus” provine în latina clasică și „sparagus” în cea medievală. La rândul său, termenul latin provine din limba greacă, din „aspharagos”, provenit și acesta din cuvântul persan „asparag”, care înseamnă tulpină.
Sparanghelul este o specie de plante erbacee cu rădăcini cărnoase și care are frunze asemănătoare ca aspect cu solzii unui pește. Este originar din Europa, nordul Africii și vestul Asiei, și este cultivat pe scară largă ca legumă, pentru lăstarii săi tineri, ce au un gust plăcut.
Prețul sparanghelului a fost întotdeauna unul ridicat. În secolul XIX, sparanghelul devenea vedeta dineurilor simandicoase. Brillat-Savarin, politician francez cu renume de gastronom, spunea: „Este cu siguranță foarte bun, dar, la cât costă, doar regii și prinții și-l pot permite”.
Sparanghelul este o legumă bogată în vitamine valoroase (A, C, B1, B2, și E), în minerale (calciu, fosfor, potasiu, cupru, magneziu, fier și zinc).
Potrivit specialiştilor americani de la UCLA, sparanghelul este legume numărul 1 în procesele de detoxifiere.
Vitamina A din compoziția sparanghelului este de ajutor pentru o vedere sănătoasă.
Sparanghelul conține o cantitate ridicată de fibre și proteine, iar asta ajută la îmbunătățirea tractului intestinal, facilitând digestia.
Sparanghelul este leguma cu cea mai mare concentrație de glutation – un antioxidant ce conține 3 aminoacizi cu efect anti-oxidare.
Cel mai bine este sa nu va „toxificati” ca (altfel) sparanghelul va asteapta…
Mancati sparanghel si jucati golf …O sa deveniti nemtzi si va bagam in Schengen.
Bravo acestei famili, au învățat ceva nou într-o loc și l-au pus în aplicare acasă 👏🏻👏🏻👏🏻
Pentru mine personal lucrurile noi mereu sunt binevenite, la sfârșitul lui martie și întregul aprilie în fiecare an ies în natură după sparanghel silvestru și îl folosesc în omletă, bureți, carne, pește la cuptor….
O delicatețe.
@anamaria V
E o tufă puțin spinoasă și la extremități iese sparanghelul e ușor de recunoscut, mai fin/ subțire ca cel plantat.
Îți recomand clipuri pe YouTube punând sparanghel sălbatic/silvestru sau Google amândouă îți dă imagini.
Împrejurimile Bistriței e posibil să aibă, eu îi culeg în Castilla la Mancha/ Spania.
Un salut.
in timp ce voi mancati monitorul si comentati altii muncesc si revolutioneaza mica agricultura.