Un bărbat a fotografiat ”OZN-ul din comuna Chiochiș care a speriat lumea”

Un ghem de lumină, care semăna cu un OZN, s-a apropiat în mod ciudat de pământ, pe dealurile din comuna Chiochiș. Un fotograf amator a reușit să se apropie și să afle despre ce este vorba. Ba chiar mai mult, l-a luat în palmă.

Vasile Zăgrean, un pasionat de fotografie, a postat pe Facebook mai multe imagini și un comentariu: ”OZN-ul din com. Chiochiș care a speriat lumea! Stați liniștiți, am reușit să-l îmblânzesc, chiar să-mi mănânce din palmă…”.

În fotografiile, în care surprins de fapt o reflexie a luminii, bărbatul pare că ține în mână ghemul de lumină, lumină de care ne bucurăm mai puțin în această perioadă în care ziua este mai scurtă decât noaptea și va tot scădea ca durată până în 22 decembrie când, anul acesta, este solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

În general, solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie, dar, în funcție de an, solstițiul de iarnă poate cădea în altă dată, pe 21 sau 22 decembrie, sau chiar pe 20 decembrie, cum va fi cazul în 2080, sau chiar pe 23 decembrie, cum a fost cazul în 1903.

La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie 2024, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Solstiţiu înseamnă “soare nemişcat”. În ziua în care are loc în emisfera nordică, în opoziţie în emisfera sudică se află în desfăşurare solstiţiul de vară. În ziua solstiţiul de iarnă, ce marchează începutul iernii astronomice, avem parte de ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă a anului. Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit “ecliptică”.

La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit “tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

Începând de vineri, 22 decembrie 2023, zilele vor deveni mai lungi, cu mai multe minute de lumină în fiecare zi, până în prima zi de vară. Ca urmare, soarele va apărea din ce în ce mai devreme și va apune din ce în ce mai târziu. Așadar, vom recâștiga 1 minut de luminozitate până la sfârșitul anului.