Laboratoarele inteligente, dotate cu aparatură digitală în valoare de 60.000 de euro, au fost instalate deja în mai multe licee din județ, ultimul fiind Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil” din Bistrița.
”Laboratorul inteligent SmartLab, proiectul nostru finanțat prin PNRR, prinde contur. Au sosit echipamentele digitale interactive, 3D, ochelarii VR – realitate virtuală, kiturile robotice, robotul cu braț multifuncțional, pachetele software educaționale, mașina de tăiat laser. Urmează echipamentele specializate domeniului tehnologic. Ne pregătim pentru viitor”, a transmis școala.
În luna iulie, și directorul Liceului Tehnologic Agricol Bistrița, Claudiu Șular, făcea publice primele imagini cu SmartLab-ul din școala pe care o conduce. Acesta conține: display interactiv (tablă interactivă), imprimantă 3D monocromă, imprimantă 3D policoloră, scaner 3D fix, robot educaţional: braţ robotic stand-alone sau montat pe o platformă mobilă sau în cadrul unui alt tip de angrenaj, 12 kituri robotice pentru începători sau avansaţi, creioane 3D, ochelari de realitate virtuală VR/AR, cameră videoconferinţă, sistem sunet, sistem AII-In-One, mașină smart laser de tăiat, stație hidroponică de interior, platformă e-learning pentru creare conținut educațional (pentru 20 de profesori, timp de 3 ani) și platformă de învățare online specializări tehnice (automatizări, mecanică electrică, mecatronică).
Ce bine ar fi daca laboratoarele inteligente ar putea schimba si modul in care se face „primirea”!…
1. Dotarea de apreciat (cu toate că mă ține să fac pariu că toată investiția este supra evaluată).
2. Poți să ai inclusiv OZN-uri, dacă personalul didactic a fost reșapat prin cursuri formale, pe principiul “e de-al nostru, de-al partidului, merită să aibă catedră”, atunci rezultatul și impactul asupra elevilor va fi zero.
3. Cât timp în centru nu se află elevul, ci profesorul (inventăm programe școlare pentru a-i asigura profesorului X catedra), până atunci putem vorbi doar despre mascaradă (formalism pe pâine).
Am vrea să vină conducerea de partid, pardon, cea școlară și să ne prezinte:
– Scopul / Obiectivul țintă
– Planul concret
– Timp alocat (plan împărțit la timp)
– Rezultatele țintite
– Resursele alocate
– Parteneriatele cu mediul privat (practica).
– Impactul pregătirii lor pe piața muncii din Bistrița (nu exportul la Cluj, București, Oradea, Occident etc).
Până atunci, povești…
Digitalizarea fără alfabetizare este monstruoasă, e pâine simulată.
În legătură cu ceea ce soliciți conducerilor instituțiilor de învățământ – școală, ISJ, ARACIP – scopuri, obiective, planuri, resurse, parteneriate, studii de impact etc. pentru a fi prezentate, să ști că ele există și nu sunt secretizate. Strategiile pot fi diferite (particularizate) de la o instituție la alta și da, nu e ușor să realizezi ceea ce-ți propui. Din punctul meu de vedere, dacă realizezi cel puțin 80% din ceea ce ți-ai propus, atunci putem vorbi despre o misiune îndeplinită.
P. S. Așa cum sugerezi, politizarea oricărei forme sau structuri social – administrative în detrimentul meritocrației, e nocivă.