Județul Bistrița-Năsăud a fost vizitat, în vârf de sezon estival, adică în luna iulie, de 14.583 de turiști cu 1768 mai mulți decât în aceeași perioadă din anul trecut. Față de vara trecută când cei mai mulți s-au cazat în hoteluri și pensiuni, acum au fost preferate agropensiunile și camerele/apartamentele în regim hotelier.
În județ au sosit în luna iulie a.c. un număr de 14583 persoane. Dintre acestea, 45,1% au fost cazate în hoteluri, 32,4% în pensiuni turistice și agroturistice, iar 22,5% au ales alte structuri turistice, potrivit Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud.
Față de vara anului trecut, conform tabelului de mai jos, au pierdut câteva sute de turiști hotelurile, motelurile nu au avut deloc, scăderi au fost la vile și la pensiuni.
În schimb, au avut de câștigat cei care dețin cabane, pensiuni agroturistice (+28), pensiuni agroturistice (+869), apartamente și camere de închiriat (+1419).
Sejurul mediu în luna de referinţă a fost de 2,3 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iulie 2024 a fost de 29,3%, fiind mai mare cu 10 puncte procentuale față de luna precedentă.
Creșterea numărului de turiști, coroborată cu opțiunile de cazare se poate datora în mare măsură drumeților de pe Via Transilvanica, care a fost, de altfel premiată la gala Romanian Hospitality Awards, un eveniment care premiază excelența în domeniu.
”Noi descriem ospitalitatea în termenii simpli, pe care i-am descoperit datorită cărării noastre, Via Transilvanica. Aceasta este pe de-o parte, un loc unde să pui capul pe pernă, mâncare și băutură delicioase, plus alte servicii similare. Pe de altă parte, pe traseul nostru, ospitalitatea înseamnă mai ales, întâlnirea dintre drumeți și comunitățile locale, prin care se creează conexiuni umane și un schimb cultural și de experiențe, care se bazează pe respect, curiozitate, înțelegere și pentru care lumea își dedică timp. Nu în ultimul rând, este vorba despre conservarea patrimoniului rural, o parte a țării cu potențial extraordinar, chiar legendar. Acest gen de întâlniri reprezintă unul dintre motivele pentru care Via Transilvanica este un veritabil drum care unește”, a transmis Asociația Tășuleasa Social, inițiatoarea proiectului.
Adaugă comentariu