Actualitate

A scăpat râul Bistrița de poluarea cu plastic? Ce pericol îl paște acum

După ce statul a început să plătească 50 de bani pentru fiecare ambalaj returnat, râul Bistrița Ardeleană a scăpat de aproximativ 70% din PET-urile care pluteau sau se agățau de vegetația de pe maluri, însă nu și de poluarea cu plastic, spune Cristian Țetcu, președintele Asociației Ruralis care derulează un proiect de punere în valoare a râului și naturii urbane.

”Cele mai multe râuri din România sunt în moarte clinică. Râul Bistrița Ardeleană nu face excepție. Avem probleme cu deșeurile menajere plutitoare, dar și mai multe probleme cu cele care sunt pe fundul albiei, al râului și care nu se văd, nu le ia nimeni în considerare, dar ele sunt infinit mai periculoase decât cele plutitoare. Acolo sunt textile, încălțăminte, pungi, rafie, tot felul de componente de plastic care au fost încorporate în mâlul sau nisipul de pe fundul râului și care pot fi discolate foarte greu pe cale naturală. Ar trebui să facem un fel de greblare a fundului râului și să încercăm să le extragem. Acum vreo opt ani, am făcut un astfel de experiment și a rezultat că ne-ar trebui 147 de ani ca să putem să eliberăm râurile din Bistrița-Năsăud de aceste depuneri. Un aspect mai demn de luat în seamă acum este poluarea cu microparticule și nanoparticule de plastic, de diferite dimensiuni, particule atât de mici încât nu pot fi filtrate de stațiile de tratare a apei cum este cea de la Bistrița. Noi nu avem filtre acolo și tehnologia necesară să filtrăm astfel de particule pe care le găsim chiar și într-un PET cu apă plată pe care îl cumpărăm din magazin, dar foarte multe le găsim în sursa de alimentare cu apă a orașului, care e râul Bistrița Ardeleană pentru că s-a poluat foarte mult în anii trecuți”, a spus Cristian Țetcu.

O mică schimbare, cel puțin de suprafață, se poate observa, după implementarea SGR (Sistemul de Garanție-Returnare).

”Nu au dispărut în totalitate PET-urile, dar se vede o revenire, o schimbare de mentalitate și în ceea ce privește depozitarea deșeurilor pe malurile râurilor, cum era împământenit cu ani în urmă. Poate cu 70% s-a redus poluarea cu plastic plutitor rezultat de la deșeurile care pot fi recuperate și noi sperăm că se va mai îmbunătăți, poate ajune la 80-90%. Totuși apar PET-uri fiindcă sunt oameni care nu prețuiesc acești 50 de bani sau mai au încă în gospodării materiale plastice, PET-uri în special, care nu au valoare (sigla SGR și nu sunt acceptate de automate- n.a.). De fiecare dată când se face o curățenie în gospodărie, aceste materiale plastice se înglobează în deșeurile menajere care se adună din gospodărie și se depun pe malul râului care crește și introduce aceste materiale în curs. Totuși, râul are în continuare probleme care țin de poluarea istorică a fundului râului și de intervențiile necorespunzătoare în râu, cum ar fi exploatarea mineralelor sau poluarea râului cu mâl rezultat din activitățile balastierelor sau spălarea filtrelor sau echipamentelor de la stația de tratare din amonte. În plus, avem 27 de praguri de fund care fragmentează râul pe o distanță de 17 km pe suprafața municipiului care nu mai dă nicio posibilitate biodiversității acvatice să folosească râul. Acolo unde avem prag de fund, avem practic o barieră”, a spus el.

Potrivit informațiilor pe care le deține Cristian Țetcu, Apele Române au în plan betonarea malurilor râului și refacerea pragului de fund.

”Dacă se va întâmpla acest lucru, râul Bistrița Ardeleană va ajunge un canal de deversare, un canal fără acces la mal. Nu vom mai avea facilitatea să ajungem la apă și să băgăm mâna în ea. Într-o perioadă s-a renunțat la această variantă, dar, din păcate, s-a revenit. Există un nou proiect cu două variante: una neprietenoasă cu râul, alta prietenoasă. Noi am propus să se folosească arocamente de piatră, să se facă taluzuri verzi. Din păcate, deși în proiect s-a prezentat și această variantă, s-a ales din nou varianta betonării și a pragurilor de fund betonate. Pragurile de fund, în logica dinainte de 1989, aveau rolul de a diminua viitura, de a sparge viteza râului în condițiile în care am avea inundație. Acum, din cauza exploatărilor de balast, albia râului e coborâtă cu 3, 4, 5 metri față de cum erau cotele inițiale. Nu se mai justifică deloc această intervenție. Ar trebui, ca peste tot în Europa și în lumea civilizată, să revenim la zonele umede unde râul ar putea să iasă, apa să se stocheze și să revină ulterior la albie. Astfel, se rezolvă și problema râului, și a inundației, dar și a biodiversității”, a spus Cristian Țetcu.

De câțiva ani, Asociația Ruralis, condusă de Cristian Țetcu, se ocupă de punerea în valoare a râului Bistrița Ardeleană și organizează tururi la final de săptămână de documentare a posibilelor trasee de drumeție și a biodiversității.

”Noi am parcurs cei 17 km pe care îi străbate râul de pe teritoriul municipiului Bistrița – care sunt vreo 23 dacă îi iei cum merge râul în meandre – și am găsit cam 80% din zonă accesibilă. Cu mici intervenții s-ar putea face accesibilă și pentru cei care se plimbă, aleargă sau merg cu bicicleta. Sunt zone în oraș unde oamenii au zidit garduri până în apă și acolo ar trebui să se intervină ceva mai radical, dar pe lege. În rest, cei care se plimbă sau vor natură nu vor asfalt, acceptă ideea de a merge pe iarbă sau pe cărare. S-ar putea rezolva foarte simplu cu niște costuri mici. Până acum am reușit să scoatem din oraș 2000 de oameni și să-i ducem prin păduri și pe lângă râu, iar cei mai mulți au apreciat cărarea, poteca pentru că de-asta ies din oraș, iar râul permite un astfel de acces pentru că pe vremuri pe marginea râului erau drumuri de hotar. Le putem reface, curăța puțin vegetația și cred că este în regulă”, a precizat Cristian Țetcu.

Organizația va continua să organizeze drumeții în fiecare sfârșit de săptămână în care vremea va permite. Ultima a fost duminică prin pădurile Jelna și Ghinda cu întoarcere pe malul stâng al râului Bistrița Ardelean, pe un traseu de dificultate medie, aproximativ 12 km.

Foto credit: Simona Păcurar

7 comentarii

  • Daca s-ar plati orice tip de deseu in centre de colectare amenajate , ar fi destui oameni care ar actiona in consecinta( plastic de orice fel, textile, sticla , cartoane, etc).PS : staul nu plateste 50 de bani pt recipientele de plastic! Noi îi platim la magazin , dupa care îi recuparam!

    44
    2
  • Duminică era foarte poluată apa din cauza balastierelor.
    Deci, pur și simplu zici că era ciment la culoare…
    Garda de Mediu doarme?

    20
    0
  • Dl Tetcu dar cine nu va permite sa amenajati malurile? Nimic ni faceti cu responsanilitate! Este portiunea pe malul drept de la punte spre Unirea ín drept cu armata, acolo candva Era carare, puteai merge la lac, acuma este obturat ín total de nu mai indrazneste nimeni sa treaca prin boscheti! Ati adus niste stanci sa protejati malul drept de alunecare, inundati( gardul armetei aluneca ín albie, tot se muta mai sus cu gardul) ce Ati facut? Ati obturat albia acolo apa balteste, e un míros de-ti taie respirstia. Stancile-s ingropate ín mil aproape de tot, malul se surpa,gardurile aluneca ín apa. Faceti ceva sí curatati sí portiunea aceasta nu numai malul stang!

    16
    1
  • Pentru a avea rauri curate si intretinute trebuie ca cineva sa isi si doreasca acest lucru.
    Din pacate doar acea patura subtire educata si cu o cultura despre MEDIU adecvata isi doreste cu adevarat un MEDIU sanatos. Restul cetatenilor care voteaza de fiecare data ca orbul impreuna cu administratiile romanesti care aleg jaful banilor publici, lacomia si prostia nu se incadreaza in nici un fel ca aparatori ai NATURII .
    Impostura este atat de mare incat fiecare ales local foloseste cuvinte mari cand candideaza , mintind de fiecare data alegatorii cu cuvinte bine alese cat sunt ei de buni si indragostiti de arbori, animale, si mediu inconjurator insa doar din gura.
    In scurt timp Romania si romanii care vin dupa noi vor mai prinde peste doar la Supermarketuri, bineinteles o carne plina de nano- particole de plastic si mercur care se vor depozita in organismul cumparatorilor ducand la boli grave.Si oceanele si marile Planetei sunt si mai bolnave.
    Asta a reusit sa faca OMUL care locuieste pe pamant.

    19
    9
    • Nu imi vine sa cred ca exista omeni care va dau minusuri aici. Tot ce ati scris este 100% corect. Oare au persoanele respective ceva cu dvs personal sau pur si simplu sint ignoranti si nu le pasa de mediu deloc?

      10
      5
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.