Peste 3 milioane de lei vor fi virați astăzi în conturile a circa 5000 de locuitori ai județului, majoritatea beneficiari ai venitului minim de incluziune. Acest tip de ajutor social se acordă oamenilor săraci, inclusiv familiilor cu copii cu condiția ca aceștia să frecventeze școala.
Potrivit Agenției de Plăți și Inspecție Socială Bistrița-Năsăud, în județ sunt circa 4000 de beneficiari ai venitului minim de incluziune care primesc în total peste 2,4 milioane de lei.
Venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare:
- ajutor de incluziune;
- ajutor pentru familia cu copii
În funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani și/sau în natură, după cum urmează:
- stimulente – măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piața muncii, acordate în bani (menținerea ajutorului de incluziune pe o perioada de 6 luni de la angajare) sau deduceri aplicate veniturilor persoanei (dacă unul sau mai mulți membrii ai familiei realizează venituri în baza unui contract de muncă/raport de serviciu sau desfășoara activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei) ;
- facilităţi contributive – asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției;
- alte drepturi complementare – transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situaţii deosebite, constând, după caz, în: plata asigurării obligatorii a locuinţei, acordarea de ajutoare comunitare și de urgenţă destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară şi prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială, accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea și susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ, organizate în condiţiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune, măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj și stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă, accesul la serviciile sociale disponibile, în funcţie de nevoile identificate în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.
Tot azi, peste 430 de beneficiari de alocații de plasament primesc în total peste 575.000 de lei, 63 de persoane cu HIV – peste 62.000 de lei și 34 de bolnavi care au TBC – peste 28.000 de lei.
Conform Agenției de Plăți și Inspecție Socială Bistrița-Năsăud, până în Ajunul Crăciunului, 24.12.2024, vor ajunge banii și la cei care își primesc drepturile prin Poștă.
Coreea de Sud: Utilizarea inteligenței artificiale în asistența socială
Coreea de Sud a implementat un sistem bazat pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica proactiv persoanele vulnerabile care necesită sprijin social. Această tehnologie analizează date în timp real și detectează automat cazurile urgente, reducând timpul de răspuns și resursele necesare pentru identificarea și asistarea celor în nevoie.
Mecanismul birocratic din România
În România, identificarea persoanelor vulnerabile se bazează pe un sistem birocratic rigid, dominat de documentație fizică (dosare cu șină) și procese lente. Asistenții sociali sunt suprasolicitați cu activități administrative, iar accesul la ajutor este deseori întârziat din cauza lipsei de integrare a datelor între instituții.
Comparație
• Eficiență: Coreea de Sud folosește AI pentru detectarea rapidă, pe când România depinde de procese manuale.
• Timp de răspuns: În Coreea de Sud, identificarea și sprijinirea sunt proactive; în România, beneficiarii așteaptă să fie evaluați sau trebuie să-și depună singuri dosarele.
• Rezultate: Sistemul sud-coreean oferă sprijin în timp util, reducând riscul de excluziune socială. În România, multe cazuri rămân nesoluționate din cauza lipsei resurselor și a ineficienței proceselor.
Concluzie:
Mecanismul românesc este depășit, incapabil să răspundă rapid nevoilor sociale și necesită digitalizare urgentă, în contrast evident cu soluțiile moderne aplicate în Coreea de Sud.
În BN, cel puțin 10% dintre familiile vulnerabile nu primesc ajutor social, deoarece statul, organizat pe un sistem învechit, nu poate identifica toate cazurile care necesită sprijin real, bazându-se pe ideea că cetățeanul trebuie să vină către stat, și nu invers.
Dragul meu #Tactiros , In Romanica noastra sistemul (desigur , cel care identifica vulnerabilitatile etc., etc.) asigura (la schimb!) prin modul de functionare un bazin ABSOLUT sigur de alegatori care isi dau votul numai cui trebuie. Ai de la mine un like pentru AI…Nu fi prea indignat , lucrurile bune se implementeaza mai greu. Sa fumezi , sa bei cafea si nu numai , sa faci copii , nu trebuie eforturi prea mari nici minte prea luminata. Cred ca intalegi unde „bat”…
Ajutoarele astea sociale, nu ar trebui acordate dupa ce solicitatntul ajutorului prezinta dovezi ca a incercat sa se angajeze?
Aducem asiatici din alte parti sa lucreze in Romania, cand avem deja „asiatici nativi” care pierd vremea
Statul e de vină!
….. oglinda clasei politice!
Ăștia 5000 de bistrițeni sunt zero pe lângă cei 500.000 de bugetari (din totalul de 1.300.000 ) care primesc salariu in fiecare lună fără să faca nimic !