La manifestările organizate la Monumentul Deportaţilor, care au cuprins discursurile oficialităţilor, depuneri de coroane şi jerbe de flori şi un minut de reculegere în memoria victimelor Holocaustului, au mai fost prezenţi directorul Centrului Judeţean pentru Cultură, Gavril Țărmure, viceprimarul George Avram, inspectorii şcolari Ramona Salak şi Angelo Manea, preşedintele PER Bistriţa-Năsăud, consilierul municipal Alexandru Toniuc, preşedintele şi vicepreşedintele Forţei Civice, Gavrilă Urs respectiv Răzvan Cîtu.
Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa-Năsăud, Fredi Deac, a afirmat că nu poporul român este culpabil de acest etnocid. ”Responsabilitatea istorică, juridică şi etică revine autorităţilor regimului Antonescu şi grupărilor şi elementelor extremiste care au incitat sau care au participat la acţiuni genocidale. Holocaustul este o problemă a tuturor. Comemorarea victimelor unor orori petrecute cu şapte decenii în urmă este un important simptom de maturizare a societăţii româneşti. Rolul jucat de unii cetăţeni români în salvarea unor evrei de la deportare şi ucidere s-a materializat şi la Bistriţa. Familia Crăciun a salvat viaţa familiei Kapel, ascunzând-o în grajd. Tatăl farmacistului şi stomatologului Moldovan, care era tâmplar, a ascuns chiar în centrul oraşului, într-un beci, pe băiatul familiei Fleischmann, ducându-i zilnic mâncare şi apă. Şi protopopul ortodox al Bistriţei i-a salvat viaţa unui cetăţean evreu, singurul care a scăpat dintre cei 14 rabini care erau în judeţ. Familiile respective au primit din partea statului Israel recunoaşterea şi medalia de drept între popoare. Aducem un prinos de recunoştinţă oamenilor care şi-au pus viaţa în pericol ducând mâncare şi apă evreilor încartiruiţi în ghetoul aflat pe actaula locaţie a Staţiunii Pomicole Bistriţa”, a spus Deac.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, a dat citire mesajului transmis de preşedintele CJ Radu Moldovan: ”Holocaustul a reprezentat poate cea mai neagră pată a istoriei Europei moderne, care din păcate, nu a ocolit judeţul nostru. Astăzi se împlinesc 69 de ani de la deportarea şi exterminarea evreilor din Bistriţa, motiv pentru care doresc să îmi exprim compasiunea pentru familiile celor peste 6.000 de evrei deportaţi în lagărele de la Auschwitz – Birkenau şi Transnistria, în primăvara anului 1944. Sacrificiul lor, alături de cel al milioanelor de evrei din întreaga lume au constituit un element important pentru consolidarea unei societăţi democratice. Astăzi, nu putem decât să ne aducem aminte cu tristeţe de acele evenimente şi să învăţăm cu toţii că excesele de putere, indiferent ale cui ar fi, nu trebuie tolerate sub nicio formă. Comunitatea evreiască aduce un aport valoros la binele comun şi la patrimoniul cultural al judeţului Bistriţa-Năsăud, prin urmare, consider că este firesc să răspundem acestei fidelităţi printr-un gest de aducere aminte faţă de cei care au suferit pentru asumarea propriei istorii”.
Subprefectul Ovidiu Frenţ a menţionat că episodul Holocaustului nu face cinste poporului român şi umanităţii în general. ”A fost un genocid împotriva evreilor în anii 40. Din păcate, şi în România s-a manifestat o obedienţă mult prea mare faţă de aceste atrocităţi iniţiate de Al Treilea Reich. Este o pată neagră pe care cu greu o vom putea uita, o gravă eroare a umanităţii”, a spus el.
Din Bistriţa-Năsăud, peste 6.000 de evrei au fost luaţi din casele lor în 1944 şi deportaţi în Germania. Din cauza condiţiilor grele, 300 de evrei au murit înainte de a fi deportaţi şi au fost înmormântaţi în incinta lagărului, într-o groapă comună, pe teritoriul actualei Staţiuni de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa. Dintre cei care au fost transportaţi cu trenurile în Germania, doar 700 au reuşit să se mai întoarcă acasă. Niciunul nu mai trăieşte.
Pe pagina noastră de Facebook puteţi vedea o galerie foto!
Adaugă comentariu