La slujba de pomenire oficiată de protopopul Bistriţei, Alexandru Vidican, au luat parte vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna, viceprimarul George Avram, directorul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, oameni de cultură, elevi ai Colegiului Naţional ”Andrei Mureşanu”.
”Dacă de la Bucureşti răsare soarele, noi putem spune că redeşteptarea naţiunii a pornit din acest loc” – Alexandru Vidican
”Putem spune că anul 2013 este anul Andrei Mureşanu, un autor copleşitor prin prezenţa lui lirică. Andrei Mureşanu rămâne o emblemă pentru Bistriţa, pentru ţara noastră. Nu ne vom opri aici cu manifestările dedicate lui Andrei Mureşanu, nu peste mult timp vom face un simpozion amplu despre personalitatea şi opera lui, la care vor participa personalităţi care s-au ocupat de viaţa şi opera lui. Vom lansa cu această ocazie şi câteva cărţi” – Ioan Pintea
”Îl omagiem pe cel care este, fără îndoială, poetul redeşteptării noastre naţionale, cu care bistriţenii şi năsăudenii se mândresc. pe aceste meleaguri s-au născut personalităţi remarcabile, adevărate repere în viaţa spirituală a neamului nostru. Această Casă memorială ”Andrei Mureşanu” a fost salvată datorită iniţiativei şi curajului din acea perioadă a poetului Al. C. Miloş. Este o datorie morală ca amintirea acestor personalităţi s-o ţinem trează, să nu lăsăm praful uitării să se aşeze peste numele şi activitatea lor. La începutul lunii noiembrie va avea loc o manifestare amplă, prin care încercăm să aducem un omagiu poetului Andrei Mureşanu” – Alexandru Pugna
”Am discutat posibilitatea introducerii în calendarul cultural, ori al Centrului Judeţean pentru Cultură, ori al Centrului Cultural Municipal, a unei zile dedicate poetului Andrei Mureşanu, aşa cum avem o zi dedicată Imnului Naţional” – George Avram
Andrei Mureşanu s-a născut în 16 noiembrie 1816, la Bistriţa. Părinţii poetului erau oameni simpli. Tatăl, Teodor, ţinea în arendă, la Bistriţa, o moară de argăsit scoarţă, care abia asigura existenţa familiei relativ numeroase: soţia şi trei copii. Casa în care locuiau era compusă dintr-o singură chilie ceva mai largă şi o tindă. În anul 1825 a fost primit ca elev la şcoala normală săsească din Bistriţa, iar peste câţiva ani a trecut la liceul piariştilor din oraş, făcându-se remarcat printre elevii cei mai buni. A fost printre conducătorii Revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul său ”Un răsunet”, scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (”Din sânul maicii mele”), poem denumit ulterior ”Deşteaptă-te, române!” a devenit imn revoluţionar – fiind numit de Nicolae Bălcescu ”Marseilleza românilor”. În 1990, ”Deşteaptă-te, române!” a devenit imnul de stat al României. Andrei Mureşanu a murit în octombrie 1863 la Braşov, acolo unde a şi fost înmormântat.
Casa memorială ”Andrei Mureşanu” se află pe strada cu acelaşi nume. Clădirea originală din fosta stradă a Năsăudului, casa bunicilor dinspre mamă a poetului unde acesta şi-a petrecut o parte a copilăriei, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, în stilul caselor româneşti tradiţionale. Mistuită într-un incendiu, casa a fost refăcută între anii 1983-1984 de către autorităţi. Iubitorii de istorie pot vedea aici o expoziţie a revoluţiei române de la 1848, dar şi acte oficiale, scrisori, cărţi şi publicaţii care ilustrează viaţa şi activitatea poetului.
Pe pagina noastră de Facebook puteţi vedea mai multe imagini.
… în noaptea de 11 spre 12 octombrie, poetul a decedat la Brașov, în sărăcie, „în urma unui morb nervos îndelungat”, cum se menționa în anuntul mortuar publicat în Gazeta Transilvaniei, lăsând în urmă un băiat, pe nume Gheorghe, elev în clasa a VII-a la gimnaziu, o fetiță de 11 luni, Eleonora, și pe soția sa Suzana. Înmormântarea sa a pricinuit un protest al enoriașilor Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, pe motiv că în cimitirul parohial ortodox nu și-ar avea locul un credincios unit (greco-catolic). În favoarea înhumării lui Andrei Mureșanu în cimitirul Bisericii de pe Tocile a intervenit însuși mitropolitul Andrei Șaguna, cu îndemnul: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l și tacă-vă gura.” Cuvântările funebre au fost rostite de preotul unit Ioan V. Rusu și de Iacob Mureșanu.
Intre timp lucrurile s-au lamurit. Greco-catolicii morti sunt un activ valoros si bun motiv de pomenire. Cei inca vii sunt invitati acum cu drag de fratii ortodocsi sa-si ocupe locul in cimitire langa stramosii lor, spre a se converti si ei, in pamant. In felul asta, cand toti vor fi morti, ingropati si convertiti post mortem, nu va mai exista chiar nici un prilej de galceava pe biserici, case parohiale si clejile furate. Bine ca studierea holocaustului este disciplina in scoli in timp ce procesul de epurare culturala si religioasa a comunitatii Greco-catolice din Romania isi urmeaza implacabil cursul.
Cata falsitate ,,……Andrei Muresanu cu studii stralucite in filosofie si teologie la Blaj este comemorat 99,9 % numai de stabi Ortodocsi (uitati-va la poze cat sunt de prefacuti) in frunte cu protopopul ortodox . Daca se dorea sa se cunoasca ISTORIA ADEVARATA organizarea aceastei manifestari ar fi trebuit incredintata bisericii greco-catolice….si cred ca ar fi fost mai multi oameni prezenti…..Preotul greco-catolic a facut si el acolo prezenta sa nu se zica ca n-a fost nimeni din partea lor……..
Acum il mai asteptam pe IONICA sa -l omagieze pe A.M.