Actualitate

Ovidiu Creţu despre actualizarea Planului Urbanistic General. Ce prevede noul PUG

”Se propun noi căi de comunicaţii colectoare de-a lungul DN 17. Bistriţa ajunge pe locul 1 în judeţ ca şi suprafaţă a intravilanului, vor fi create avantaje importante pentru cetăţenii care vor dori să construiască pe noile zone. Spaţiile verzi vor creşte considerabil, prin introducerea în intravilan a Pădurii Schulerwald şi Complexului Wonderland. În PUG e prinsă şi varianta ocolitoare”.

”Planul Urbanistic General cu siguranţă va intra joi în discuţia Consiliului Local. A fost pe ordinea de zi în şedinţa trecută, a trebuit să-l retrag pentru că nu primisem avizul de la Ministerul Dezvoltării. Între timp l-am primit. Lucrarea vine să completeze celelalte două documente programatice pe care le avem, Strategia de dezvoltare 2010-2030 şi Planul de acţiune pentru energia durabilă. Documentaţia este o actualizare a ediţiei trecute a PUG, elaborat în 2004, şi are ca obiective stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale, organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii, stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan, stabilirea obiectivelor de utilitate publică, stabilirea viitoarelor zone unde se vor elabora planuri urbanistice zonale, stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor. Documentaţia e voluminoasă, proiectantul a trebuit să facă studiu geotehnic, studiu de fundamentare privind evoluţia activităţilor economice, studiu de fundamentare privind evoluţia socio-demografică, actualizarea studiului de fundamentare privind organizarea circulaţiei şi transporturilor în localitate (studiu de trafic), studiu de fundamentare privind reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului construit-preluarea limitei zonei protejate-centru istoric, anchetă socio-urbanistică privind opţiunile populaţiei, specialiştilor şi instituţiilor, elaborarea Planului strategic şi de acţiune, studiu pedologic şi de bonitare, studiu de impact asupra mediului”, a spus Creţu într-o conferinţă de presă.

Primarul a adăugat că prin noile prevederi vor fi create avantaje importante pentru cetăţenii care vor dori să construiască pe noile zone introduse în intravilan: ”Terenul respectiv figurează ca teren agricol, pentru scoaterea lui se plătesc taxe importante, urmare a acestui PUG nu vor mai plăti niciun fel de taxe”.

Principalele propuneri urbanistice sunt cele de zone mixte, ”trecere între zonele de locuit şi zonele comerciale sau industriale”, conturarea unor zone cu profil industrial (”Parcul privat Teraplast, Parcul Industrial Bistriţa Sud, zona care se dezvoltă la Sărata, în special în domeniul textil”), zone de protecţie a nucleelor localităţilor componente (”Dorim să păstrăm specificul lor, ceea ce este valoros din punct de vedere arhitectural în centrul acestor localităţi”).

”Desigur, a fost introdus şi Complexul Wonderland, extinderea intravilanului cu zone de locuire în zona Subcetate, la Soare, Unirea, pe Valea Slătiniţei, pe Valea Rusului. Este şi propunerea unor noi căi de comunicaţii colectoare de-a lungul DN 17, de la ieşirea din Viişoara până la Sărata şi de la ieşirea din Unirea vor fi căi colectoare, paralel pe lângă drum, pentru a descongestiona traficul. Vor fi noi suprafeţe de spaţii verzi prin introducerea în intravilan a Pădurii Schulerwald şi a Complexului Wonderland determină creşterea spaţiilor verzi, depăşim norma dată de Comisia Europeană de 26 metri pătraţi pe locuitori, vom ajunge la circa 50 de metri pătraţi pe locuitor. Nu vreau să amintesc de varianta ocolitoare, ştiţi că ea este prinsă în acest PUG, Consiliul Local se va pronunţa”, a detaliat Creţu.

Ovidiu Creţu a precizat că suprafaţa intravilanului se extinde cu 960 de ha, ajungând la un total de 3.827 de ha. ”În felul acesta, ajungem pe locul 1 în judeţ, până acum cel mai mare intravilan îl avea comuna Bistriţa Bârgăului. Acum îi depăşim”.

4 comentarii

  • Orice primar intreg la minte se lupta sa scoata traficul de tranzit din localitatea pe care o pastoreste (vezi centura ocolitoare a Clujului, a Sibiului sau chiar a Gherlei). Ce poti sa spui despre un primar care vrea cu orice pret sa introduca traficul greu si de tranzit prin oras? Daca nu e tampit, atunci sigur are un interes personal. Iar cand este orbit de interese personale e in stare de orice tampenie. Fiindca nu poate fi numita altfel decat alegerea unui traseu care presupune defrisarea padurii de pe un versant care se confrunta cu grave probleme de alunecari de teren. Cretu se lauda ca a introdus in intravilan noi suprafete, dar nu aminteste nimic de faptul ca tot el a scos din intravilan Dealul Codrisor pentru a-si atinge unele interese personale.
    Sa ne reamintim ca in septembrie 2010, la câteva luni după aprobarea PUZ-ului”Dealul Codrisor”, Crețu s-a razgandit subit și de atunci tine prosteste la realizarea unui drum cu două benzi prin mijlocul pădurii Codrisor. Atunci Crețu, a facut o mica excrocherie astfel ca Pădurea Codrișor rămâne în extravilan. Era condiția obligatorie pentru realizarea centurii. Si toate astea dintr-un interes personal meschin dupa cum singur a recunoscut: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea primarului, prioritatea nu este rezolvarea traficului de tranzit prin soseaua de centura ci modul in care aceasta poate sa contribuie la cresterea valorii terenului pe care il detine. Restul nu conteaza. Pentru asta e in stare de orice, chiar sa incalce legea:
    (extras din OG 43/1997 republicată)
    Art.37. „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic.”
    Art. 47. „Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.”

  • In legatura cu PUG-ul pe care de o vreme primarul il tot scoate din caciula la fiecare sedintanta de CL, acesta ar trebui revizuit, pornind de la faptul ca intre timp au aparut elemente noi de care nu trebuie sa se faca abstractie. Spre exemplu, recent Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Bistrita Nasaud a comunicat municipalităţii că este în elaborare faza SF pentru un proiect complex denumit ”Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, proiect în care vor fi cuprinse şi lucrări de amenajare a Râului Bistriţa pe întreg cursul de apă (din aval de baraj până la confluenţa cu Râul Şieu), de consolidare a malurilor. Soluţiile din proiectul SGA vor influenţa soluţiile care vor fi prevăzute pentru amenajarea Râului Bistriţa şi a malurilor între Podul Jelnei şi Podul Budacului, cu destinaţia zonă de promenadă. De aceea, este momentul ca Orasul Bistrita sa se deschida catre cursul de apa de care are privilegiul sa fie strabatut. Reamintim ca in anul 2006, a fost elaborat proiectul: P.U.Z. Bistrita ‘Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill), care prevedea amenajare de alei pietonale, piste de biciclete, locuri de recreere aferent malurilor intre Podul Budacului si podul Jelnei cu legaturi spre Parcul municipal si Dealul Codrisor. Dupa acest model, ar trebui extinsa elaborarea unui proiect integrat de amenajare si dezvoltare turistica si de agreement a albiei riului Bistrita intre Unirea si Viisoara care sa prevada intre altele amenajarea unei artere de circulatie de tip splai pe malurile raului Bistrita .
    Traseul 2Sud, fara functia de centura ocolitoare (care oricum nu ocoleste nimic) poate fi realizat foarte simplu pe la poalele padurii Codrisor, facand astfel legatura dintre Podul Budacului si Podul Jelnii. Astfel, nu-i nevoie de sacrificarea padurii ca sa ajungi din Unirea la Viisoara pe malul stang al Bistritei. Ba mai mult, pe malrile raului Bistrita ar putea fi construita si o pista de biciclete, intre Unirea si Viisoara, intr-o zona ferita de poluare, un fel de “Centura Verde” a orasului. Pentru asta trebuie renuntat la centura 2Sud si reconsiderat traseul variantei ocolitoare.
    Avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord si vest (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului, in cea mai linistita zona la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC. De aceea in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, aceasta avand avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17C inainte ca acesta sa ajunga in oras. Ar fi bine sa mai fie luata in considerare si o alta Varianta ocolitoare pentru trafic greu prin nord ar urma sa porneasca din DJ 151 deviata spre Valea Boilor, pe dupa ROMBAT, urmand pe dupa firma Leoni apoi pe dupa Cartierul Subcetate, pe la Statiunea pomicola facand jonctiunea cu DN 17C de unde descarca traficul de tranzit dupa care se indreapta catre iesirea din Unirea spre Livezile. O prelungire de cca 5 km pe Valea Magherusului ar putea prelua si traficul de pe DN15A, undeva intre Crainimat si Sieu Magherus.

  • Fie ca vrea sau nu primarul Cretu, Dealul cu Padurea Codrisor face parte din intravilanul orasului Bistrita.
    Primarul Cretu afirma ca actualizarea PUG-ului are in vedere extinderea intravilanului prin introducerea în intravilan a Pădurii Schulerwald şi a Complexului Wonderland. Cu ce este mai „intravilan” pasunea din Unirea sau din Sarata decat Dealul Codrisor inconjurat de strazi precum Lempes, Codrului, Pe Tabara, etc. Tot el sustine ca documentatia este o actualizare a ediţiei trecute a PUG, elaborat în 2004. Reamintim in “Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bistriţa pentru anii 2005 – 2015″, Pădurea Codrişor era inclusa in zona de protecţie a centrului istoric al Bistriţei. Iata cum era formulat paragraful respectiv: “O zonă cu valoare peisagistică este o arie naturală protejată, caracterizată prin concentrarea în cadrul teritoriului său a unor peisaje naturale unicate sau rare. Pentru municipiul Bistriţa a fost declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Codrişor, care face parte şi din zona de protecţie a centrului istoric al municipiului Bistriţa. În aceste zone, autorizarea executării construcţiilor va avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unităţi productive. Pentru dealul Codrişor se propune reamenajarea parcului care a funcţionat aici în perioada interbelică. Dealul Codrişor, deal care bordează malul stâng al râului Bistriţa, în prezent neamenajat, are un potenţial nevalorificat, putând prin poziţie şi amenajări să devină un punct de atracţie turistică (locuri de belvedere). Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra oraşului vechi”. Pornind de la aceasta strategie, in anul 2006, a fost elaborat proiectul: P.U.Z. Bistrita ‘Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill), care prevedea construirea unei artere de circulatie de tip splai la poalele padurii Codrisor, completata cu amenajare de alei pietonale, piste de biciclete, locuri de recreere aferent malurilor intre Podul Budacului si podul Jelnei cu legaturi spre Parcul municipal si Dealul Codrisor. Dupa acest model, ar putea fi extinsa demararea unui proiect integrat de amenajare si dezvoltare turistica si de agreement a albiei riului Bistrita intre Unirea si Viisoara. In felul acesata ar putea fi realizata o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al raului Bistrita fara distrugerea padurii Codrisor.

  • Fara indoiala PUG-ul actualizat cu cateva amendamente trebuie adoptat. In primul rand trebuie sa se renunte la controversata centura 2Sud care practic e mai proasta decat actuala centura1Nord. Ea nu doar ca nu scoate traficul de tranzit inafara orasului ci doar il muta fortat intr-o zona locuita care gazduieste si activitati sportive, turistice sau de agrement. In plus nici nu poate prelua traficul de tranzit de pe DN17C, care ar urma sa ramana in continuare prin oras. Ba mai mult, centura 2Sud nu este agreata nici de populatia orasului tinand seama de rezultatul referendum-ului din 29 septembrie care nu are nici macar valoarea unui sondaj de opinie. Participarea extrem de redusa la vot nu arata neaparat dezinteresul cetatenilor pentru subiectul respectiv, ci mai curand formularea idioata a intrebarii. Interpretarea absenteismului ar putea fi facuta in sensul ca cetatenii care nu au votat doresc centura ocolitoare dar nu pe traseul 2Sud. Dintre cei extrem de putini care s-au prezentat la vot, o mare parte au votat impotriva variantei 2Sud. Diferenta dintre cei 6124 care au votat DA si cei 4281 care au votat NU este de numai 1843. Este mai putin decat numarul de semnaturi adunate de Asociatia Bistrita Civica (ABC) pe petitia “Salvam Padurea Codrisor”. Despre ce vorbim?
    In al doilea rand, consilierii nu trebuie sa uite ca exista viata si dupa Cretu. Ar trebui sa-si ia rolul in serios si sa insiste sa fie reintrodus in zona intravilana a orasului Bistrita dealul cu padurea Codrisor, la fel cum dealul Cetatuia face parte din intravilanul Clujului. Atata vreme cat exista strazi precum Pe Tabara, Amurgului, Crangului sau Lempes care inconjoara dealul Codrisor este numai o incapatanare a unui singur om sa nu includa “de facto” zona in intravilan.
    Sa ne aducem aminte ca in 28 ianuarie 2010, în timpul primului mandat al lui CRETU, consilierii au votat în unanimitate pentru transformarea Dealului Codrișor în zonă de agrement și au adoptat un PUZ în acest sens. Astfel, zona urma să fie transformată radical și pusă în valoare.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.