Prin noul Plan Urbanistic General, Bistrița se va extinde pe orizontală de la 3929 de hectare, cât măsoară acum intravilanul, la 4464 de hectare, ceea ce înseamnă o creștere cu 13,5%, însă chiar și așa multe case construite la marginea orașului vor rămâne tot în extravilan, spre nemulțumirea proprietarilor care au participat joi, la dezbaterea publică a noului PUG.
Specialiștii care lucrează la noul PUG au afirmat că extinderea pe orizontală este oricum foarte mare și va fi greu de susținut la MInisterul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației care are un cuvânt greu de spus în această privință.
”Extinderea intravilanului a fost făcută urmarea unor cereri din partea Primăriei Bistrița, aprobate parțial în funcție de amplasarea terenurilor și legăturile care există sau se pot dezvolta ușor și pentru includerea unor construcții deja existente. Noi considerăm că este o extindere destul de mare pe care încercăm să o susținem mai departe, mai ales la Ministerul Dezvoltării”, a declarat arhitect Ioana Vanda Cristian, de la firma Daedalus Proiect SRL din Sibiu, care a lucrat la elaborarea PUG în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București.
Noul PUG, în fapt legea locală pe baza căreia se va dezvolta orașul în următorii 10-15 ani, a fost dezbătut public, joi după-amiaza, la Primăria Bistrița în prezența unui public numeros format din cetățeni, reprezentanți ai ONG-urilor, dezvoltatori imobiliari, arhitecți și proiectanți.
Simona Butnariu, lector universitar doctor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București, a explicat care a fost viziunea echipei de 20 de specialiști în arhitectură, urbanism, geodezie, topografie și IT care a lucrat la realizarea noului PUG al orașului: Bistrița – oraș verde, Bistrița – oraș magnet și Bistrița – centru regional.
”Din ce am simțit, în evoluția Bistriței, este că sunteți într-o competiție cu alte orașe și, pentru a vă atrage oportunități pentru a vă dezvolta, aveți nevoie să fiți un oraș care își potențează la maxim resursele. La noi sunt mulți studenți din Bistrița care ne spun că nu s-ar întoarce să locuiască aici pentru că nu au suficiente oportunități să-și petreacă într-un mod plăcut timpul liber. Bistrița suferă un proces foarte accelerat de îmbătrânire a populației și de reducere a forței active de muncă. Așa că am încercat să creștem prin toate mijloacele atractivitatea și calitatea spațiului public urban pentru a vă putea ridica standardul de viață”, a explicat dr. arhitect Simona Botnariu.
- Orașul verde presupune valorificarea râului Bistrița, dar și integrarea dealurilor și pădurilor pentru ca oamenii să aibă unde să-și petreacă timpul liber.
- Orașul magnet înseamnă regenerarea centrului istoric existent care poate crește atractivitatea turistică, dar și dezvoltarea unui sistem de nuclee, de dotări, de-a lungul axului principal care va degreva presiunea pusă pe centru.
- Bistrița – centru regional este conceptul prin care, prin sporirea standardului de viață, orașul va atrage investiții.
Ca să atingă aceste obiective, realizatorii noului PUG au mers pe 5 piloni: conectivitate și accesibilitate, armonizare funcțională, potențarea punctelor forte prin poli de interes, spații de calitate și acces facil pentru public.
Întrucât DN 17, care separă orașul, a ajuns să fie insuficient pentru numărul mare de mașini, prin PUG s-a propus realizarea unor artere colectoare care să facă legătura între văi și oraș, care au rolul de a fi alernative de deplasare. De asemenea a fost propus un sistem ciclabil și linii de transport în comun care să asigure legături care sunt acum defectuoase.
Specialiștii mai susțin că valorificarea centrului istoric e importantă, dar sunt necesare și conexiuni între centre și cartiere, respectiv crearea unor poli majori și secundari, așa cum au făcut multe orașe din lume care nu se mai bazează doar pe un singur centru care generează trafic spre el. Zonele care generează dezvoltare într-un oraș sunt cele mixte, dinamice, care deservesc cartierele și structurarea acestor zone mixte generează, de fapt, succesul unui PUG, consideră ei.
Dacă în PUG-ul din 2013 erau foarte multe zone de locuire monofuncționale, acum s-a încercat compactarea acestora și crearea de zone mixte unde vor exista facilități pentru populație: magazine, școli sau parcuri.
Elaboratorii PUG au mai spus că, în ultimii 13 ani, a dispărut foarte mult din zona verde a orașului, inclusiv un sistem de canale care asigura umiditatea, care scădea temperatura vara cu 2-3 grade și care proteja în timpul iernii, iar administrația va trebui să pună accent pe revitalizarea lor.
”PUG este în primul rând un instrument pentru administrația publică, instrument care trebuie să fie cât mai transparent și mai clar pentru a-l opera. Investitorii, care vor ști foarte clar care sunt regulile jocului, vor fi atrași de oraș, iar prin PUG se va direcționa subtil modul de dezvoltare. Fiecare om are un interes propriu, trebuie să vă gândiți la viitorul acestui oraș, la modul în care veți locui împreună. Un PUG este de succes după ce vor trece ani și veți spune: ok, nu am înțeles toate la momentul acela, dar standardul de viață în acest oraș a crescut și sunt fericit să trăiesc aici. PUG-ul va fi încărcat în GIS, ceea ce înseamnă că va putea fi consultat pe un portal și va fi totul transparent”, a spus arh. dr. Simona Butnariu.
Ce își dorește Primăria Bistrița prin acest nou Plan Urbanistic General
”De la noul PUG ne dorim o anumită coerență, lipsă de interpretabilitate, adică cu cât este mai puțin interpretabil, cu atât considerăm că va fi un PUG mai bun. Nu vor mai fi etaje retrase. Dacă regimul de înălțime este P+2, nu va mai fi P+2+2 ER, care e de fapt P+4. Am încercat să rezolvăm prin PUG și prin noul Regulament Local de Urbanism problemele pe care le-am identificat de-a lungul timpului și să le reglementăm foarte strict. În ce privește parcelarea și parcelarea în extravilan, de exemplu, construcțiile în extravilan, să avem prevederi precise vizavi de străzi și tot ce înseamnă cale de acces. Să se înțeleagă foarte clar că domeniul privat trebuie să se alinieze la cel public și nu invers. Străzile și trotuarele noastre trebuie să fie cât mai drepte. Vom încerca, pe cât posibil, să introducem și câteva prevederi legate de estetica urbană a orașului, dar aici o să venim cu un regulament suplimentar fiindcă, de foarte multe ori, ce vedem în oraș este de o agresivitate vizuală ieșită din comun”, a spus primarul Gabriel Lazany în deschiderea dezbaterii pe marginea noului PUG.
Gabriel Lazany a mai precizat că orașul trebuie să aibă și o abordare pe verticală mai diferită. ”Preferăm ca, în zone foarte bine delimitate, care se dezvoltă pe fostele zone industriale, regimul de înălțime maxim să fie P+20. Ideea noului PUG este să nu mai avem acele discuții interminabile cu blocurile între case, cu ce e locuință colectivă de mici diminensiuni. Nu mai există în noul PUG. Dacă e locuință colectivă, e colectivă, altfel e individuală sau semicolectivă”, a mai spus primarul Bistriței.
Cetățenii care au luat cuvântul în timpul dezbaterii și-au prezentat, în cea mai mare parte, nemulțumiri personale care au fost notate de elaboratorii PUG și urmează să fie analizate.
Adaugă comentariu