De Bobotează, buluc la apă sfinţită şi busuioc

Deşi nici vorbă de gerul Bobotezei, lumea adunată la Panteonul Bistriţei nu a prea avut răbdare să asculte slujba de Bobotează oficiată de părintele protopop Alexandru Vidican, de preoţii Nicolae Feier, Vasile Beni şi Emanuel Vidican. De îndată ce părintele protopop şi-a încheiat cuvântul de învăţătură, oamenii s-au năpustit asupra butoaielor cu apă sfinţită ca nu cumva să rămână fără aghiazmă. În timp ce unii dintre ei umpleau cu râvnă sticle şi recipiente din plastic, Alexandru Vidican le mulţumea pentru frumoasa primire a preoţilor cu Iordanul, asigurându-i totodată că ei nu s-au dus după bani, ci ca să le sfinţească locuinţele, în cazul în care vreo casă a rămas nevizitată preoţii fiind dispuşi să-i treacă pragul chiar şi după Bobotează.

Deşi oamenii au fost asiguraţi că este apă destulă şi, în caz de nevoie, se mai pot umple încă o dată butoaiele, iar apoi rugaţi de părintele Nicolae Feier să dea dovadă de buna creştere specifică bistriţenilor, credincioşii nu au rezistat ispitei să se împingă pentru a umple sticlele cât mai repede.

La mare căutare au fost, anul acesta, şi firele de busuioc uscat din mănunchiurile preoţilor. Femeile, mai ales, s-au repezit să  ia cât mai mult şi să ducă acasă, convinse, probabil că le va fi de folos la un moment dat. În timpul slujbei, mulţi credincioşi şi-au scos telefoanele mobile şi, în loc să se concentreze asupra rugăciunilor, s-au ocupat cu filmatul. Probabil că, dacă nu poţi demonstra cu un filmuleţ postat pe Facebook că ai participat la sfinţirea apei, nu te crede nimeni.

La Mănăstirea Piatra Fântânele a fost sfinţită tradiţionala cruce de gheaţă, iar pe Văile Someşului şi Bârgăului preoţii au făcut slujbe pe malurile râurilor. În unele localităţi, tinerii s-au aruncat în apă ca să le recupereze, iar cei care au reuşit consideră că vor avea noroc pe tot parcursul anului.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi ”Arătarea Domnului”, ”Dumnezeiasca Arătare” sau ”Epifania”.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.

Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

Mai multe imagini, pe pagina noastră de Facebook!