Seceta prelungită și schimbările climatice își fac simțite efectele inclusiv în subteran. În Peștera Izvorul Tăușoarelor din Munții Rodnei, apa are un nivel extrem de scăzut, fenomen nemaiîntâlnit, potrivit custodelui peșterii, preotul Crin Theodorescu.
”De 25 de ani de când mă ocup de măsurători în peștera aceasta, niciodată nu am avut niveluri ale apei atât de scăzute. Acest lucru trebuie să ne îngrijoreze. Apele de suprafață au scăzut, apele de interior sunt în scădere. Măsurătorile pe care le facem, observațiile pe care le facem pe baza sedimentelor din Pleistocen (perioada marilor epoci glaciare -n.r.) arată că niciodată în ultimii 20.000 de ani apele nu au mai fost atât de scăzute în interiorul pământului ca acum”, a afirmat Crin Theodorescu.
”Va trebui să învățăm să trăim într-o lume nouă”
El spune că toate aceste schimbări climatice impun o adaptare a comunităților la noile condiții de mediu.
”Trecem printr-o schimbare fundamentală de paradigmă. Va trebui să învățăm să trăim într-o nouă lume despre care noi nu știm nimic. Următoarea problemă fundamentală a comunităților noastre va fi cea legată de managementul apei potabile.Va trebui să învățăm să trăim cu lumea asta, să ne gestionăm apele cu înțelepciune și, până la urmă, să nu ne mai batem joc de ele”, a spus el.
Oamenii nu se mai pot raporta exclusiv la condițiile climatice din trecut și dă ca exemplu practicile tot mai răspândite în zona mediteraneană, unde apa de ploaie este colectată și stocată pentru a putea fi folosită ulterior.
”Ne amintim cum a fost în anii 70, când apele veneau la vale, când era plin pământul de apă, când, vorba lui Blaga, de dai cu sapa sărea apa, acum nu mai dai cu sapa și să sară apa. Trebuie căutat apa. A devenit o resursă foarte importantă. Și următoarea problemă fundamentală a comunităților noastre va fi cea legată de managementul apei potabile. Vom trăi, ne vom adapta la o lume nouă, așa cum trăiesc cei de la marginea Saharei, din zona de climă tropicală uscată, va trebui să învățăm să trăim și noi. De exemplu, am remarcat că ceea ce vedeam acum 20 de ani în zona mediteraneană, și anume casele cu sisteme de colectare a apei pluviale de pe acoperișuri în subterane, e din ce în ce mai aplicat. Dacă priviți, foarte multe gospodării au început să strângă apa de pe strășini, în bidoane, în butoaie, în recipiente din acelea de un metru cu bucata. Devine o practică, pentru că va trebui să învățăm să trăim cu lumea asta, să ne gestionăm apele cu înțelepciune și să, până la urmă, să nu ne mai batem nici joc de ele. Că, la nivel teologal, vorbind, apa este un dar. Ori, un dar pe care nu-l prețuiești, dăruitorul are tendința să nu ți-l mai ofere a doua oară. E ca atunci când te duci la ziua de nașterea cuiva și oferi o cravată. Dacă observi că nu se bucură de cravata ta, parcă nu-ți mai bine să-i oferi încă o dată”, a mai explicat preotul.
Schimbările climatice influențează și fauna din peșteră
”Am mai remarcat ceva interesant. Schimbarea climatică a dus la reapariția în Peștera Tăușoarelor a coloniilor de maternitate la specie Arinolopus ferumeguinum, adică o specie care, pe baza coprolitelor, adică a excrementelor pietrificate, pe care le-am analizat, de mai bine de 600 de ani nu a mai colonizat peștera ca maternitate. Peștera a fost folosită doar ca o colonie, o hibernare de iarnă. Dar nu a fost folosită pentru maternități. Acest obicei, datorită încălzirii globale, a început să apară din nou între liliecii din peșteră. E corelat cu temperaturile și cu umiditatea relativă a aerului din peșteră. Și remarcăm că după 600 de ani, 300 de ani, a fost ultimul fenomen de genul acesta. Liliecii, femelele, se întorc să nască pui în Peștera Tăușoarelor”, a spus el.
Se pregătește deschiderea unei părți din peșteră pentru vizitare
În paralel cu preocupările privind conservarea mediului subteran, se analizează posibilitatea ca Peștera Izvorul Tăușoarelor să fie administrată de comunitatea locală și să fie deschisă parțial pentru vizitare.
Primăria Rebrișoara are un proiect privind preluarea în administrare a ariei protejate, iar discuțiile cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud vizează identificarea unei forme prin care peștera să poată fi valorificată turistic fără a afecta cercetarea științifică și conservarea ecosistemului. Este vorba de Sala Muntelui, restul preșterii urmând să fie protejată pentru cercetările științifice.
”Înseamnă, de fapt, folosirea resurselor locale în beneficiul comunităților locale întrucât comunitatea de acolo are dreptul să obțină beneficii evidente, palpabile din această resursă naturală”, a mai spus Crin Theodorescu.
Peștera Izvorul Tăușoarelor se află în Munții Rodnei, pe teritoriul comunei Rebrișoara, la aproximativ 950 de metri altitudine, în zona bazinului superior al râului Gersa. A fost descoperită în 1955, de învățătorul Leon Bârte, iar ulterior a fost explorată în mai multe etape de speologi.
Peștera are aproximativ 20 de kilometri de galerii și o diferență de nivel de circa 413,5 metri. Este cunoscută drept cea mai adâncă peșteră din România. Importanța ei nu vine însă doar din dimensiuni. În interior există formațiuni minerale și depozite foarte rare. Printre elementele menționate în literatura speologică se află mirabilitul, minerale sulfatice, depozite fosilifere și așa-numitele ”Bile de Tăușoare”, considerate o formațiune deosebită.
Din anul 2000, peștera este protejată prin lege, iar din 2010 se află în administrarea/custodia Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, conform bazei Institutului Național al Patrimoniului. Este inclusă și în rețeaua Natura 2000, ca sit ”Peștera Tăușoare”.
Adaugă comentariu