Directorul Casei Judeţene de Pensii Bistriţa-Năsăud, Ioan Fechete, a spus că nici până în prezent instituţia pe care o conduce nu a reuşit să recupereze banii pe care ţărani din două comune i-au primit fără niciun drept minţind că au fost deportaţi în timpul ocupaţiei maghiare.
„Avem două procese pentru comunele Chiochiş şi Miceştii de Câmpie. Mai multe persoane au întocmit acte false pentru a primi indemnizaţii în baza Legii nr. 189. Este vorba de persecuţie etnică. Legea dă posibilitatea să dovedeşti cu ajutorul unor martori că ai fost deportat în perioada 1940-1944 când era ocupaţia maghiară. Oamenii s-au dus cu martori la notar şi au declarat în fals. În comuna Chiochiş avem peste 200 de persoane, iar în comuna Miceştii de Câmpie în jur de 40. Le-am oprit. Suntem în instanţă, iar instanţa, de vreo doi ani, tot amână verdictul, mă rog”, a spus Ioan Fechete.
El a declarat că pensia în acest caz este calculată în funcţie de perioada în care respectiva persoană a fost deportată. „Perioada maximă este de 4,5 ani, însă trebuia dovedită cu acte sau cu acte false cum a fost în acest caz. Pensia e de 400-500 de lei lunar. Cei asupra cărora planează suspiciuni şi-au trecut perioada maximă. Nu avea sens să se mai complice pentru mai puţin. A cercetat Poliţia, s-au făcut dosare, Parchetul de asemenea, dar instanţa nu mai dă soluţia. Între timp, unii au mai decedat. Noi am cerut să se recupereze banii de la urmaşi”, a spus Fechete.
Comisarul şef Ioan Ovidiu Mureşan a declarat la rândul lui că, în urmă cu mai mulţi ani, au fost cercetate circa 250 de persoane.
„Cel mai mare prejudiciu din câte reţin a fost de 78.000 de lei. Pentru fiecare persoană a fost individualizat prejudiciul cauzat. Dosarul a fost trimis la Parchetul Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi înaintat instanţei, Vorbim de persoane care au invocat faptul că au fost deportate pentru 3, 4 sau chiar 5 ani. Au probat cu martori ca să-şi întocmească dosarele de pensie şi să beneficieze de respectivele ajutoare. Instanţa va stabili dacă ei au minţit”, a spus Mureşan.
Foto: arhivă
Dar cu revolutionarii de carton,cum ramane?
Chiar dacă in 22 decembrie 1989 nu s-a tras niciun foc de armă, o serie de personaje locale au obţinut certificate de revoluţionar şi beneficiază de o grămadă de avantaje. Indemnizaţia de revoluţionar este de aproximativ 2.000 de lei pe lună, la care se adauga o serie de alte avantaje. Prin urmare, si revolutionarii de carton ai Bistritei intra in categoria beneficiarilor pe baza de acte false, din moment ce la Bistrita nu a fost revolutie.
Ai dreptate Paul dar nu are nici o legatura ce zici tu cu situatia asta. Pana una-alta nu e rezolvat nici cazul deportarii din 40-44. Acum se judeca. Asa ca pana la revolutia din ’89 mai e de mancat o paine buna… 🙂