Erasmus+: noul program al Uniunii Europene pentru educaţie, formare, tineret şi sport pentru perioada 2014-2020 îşi propune să încurajeze dezvoltarea competenţelor şi a capacităţii de inserţie profesională şi să ofere noi oportunităţi de educaţie, formare şi stagii pentru tineri. Programul se va derula pe o perioadă de şapte ani şi va beneficia de un buget total de 14,7 miliarde de euro. Această cifră este cu 40% mai mare decât actualul nivel al cheltuielilor şi reflectă angajamentul UE de a investi în aceste domenii.
Participanţii la formarea de miercuri de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, cadre didactice, reprezentanţi ai ONG-urilor, angajaţi ai instituţiilor publice, au aflat de la reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale că Erasmus Plus are trei piloni principali: educaţie şi formare, tineret şi sport, iar obiectivul principal al programului este acela de a îmbunătăţi şansele de angajare ale tinerilor prin dobândirea de competenţe suplimentare apreciate de angajatori, precum şi îmbunătăţirea competenţelor lingvistice.
Partea de tineret a programului va fi împărţită în trei acţiuni cheie: Mobilităţi de învăţare pentru indivizi unde intră mobilităţile şi se adresează tinerilor, lucrătorilor de tineret şi personalului angajat; Cooperare pentru inovare şi schimb de bune pratici – se adresează universităţilor, instituţiilor publice, ONG-urilor, firmelor care au departament de CSR şi organizaţiilor culturale (teatre, librării), respectiv Sprijin pentru reforma politicilor în care vor fi incluse retelele Salto şi Eurodesk, proiectele de advocacy etc.
Inspectorul Suzana Gălăţan responsabil de proiecte şi programe la ISJ Bistriţa-Năsăud a declarat pentru Timp Online că şcolile din 
judeţ au o bogată experienţă în accesarea fondurilor europene şi sunt foarte interesate să aplice şi pentru Erasmus Plus.
„Pe Programul Comenius foarte multe şcoli, inclusiv ISJ, care au aplicat. Noi am fost parteneri împreună cu Primăria Bistriţa într-un proiect Comenius Regio şi am gestionat fonduri europene consistente. De asemenea, Liceul Tehnologic Lechinţa, de pildă, a derulat un proiect prin Programul Leonardo da Vinci. Au avut grupuri de elevi care au făcut practică în Portugalia. În septembrie 2013, 16 elevi de la Lechinţa au participat timp de trei săptămâni la un stagiu unde au învăţat tot drumul până la fabricarea vinului. Noua generaţie de proiecte e o oportunitate imensă pentru şcoala românească fiindcă vor fi finanţate proiectele inovatoare. Pentru un proiect finanţarea va fi până la 400.000 de euro. Din partea noastră nu trebuie să vină decât idei, inovaţii şi disponibilitate de muncă”, a declarat Suzana Gălăţan.
La rândul ei, profesoara Monica Măgurean, responsabil cu proiectele europene la Liceul Teoretic „Solomon Haliţă” Sîngeorz-Băi, a declarat că programul este o oportunitate imensă. „Noi am ales să facem un parteneriat strategic fiindcă am avut şansa să găsim
nişte pareteneri serioşi în Norvegia şi Polonia. Am ales o temă extrem de modernă. Suntem foarte bucuroşi că însăşi doamna Ana Blandiana a confirmat că se va implica în proiect în calitate de fondator al Fundaţiei Alianţa Civică. Vom mai colabora cu Muzeul Memorial de la Sighet întrucât acest lucru se potriveşte cu tematica aleasă de noi Democraţie, pace şi inovare. Scriem proiectul, ne pregătim, am stabilit şi nişte contacte cu şcoala din Norvegia. Proiectul presupune schimburi de elevi, profesori, dar şi activităţi cu ONG-urile cu care am stabilit contacte întrucât vrem să fie un proiect cu impact educativ şi social. Copiii sunt motivaţi, profesorii la fel. Am ales Norvegia ca ţară care sărbătoreşte anul acesta 200 de ani de democraţie fiindcă e o ţară de la care avem ce învăţa”.
Şi Vasile Rus, directorul Şcolii Gimnaziale „Grigore Silaşi” Beclean, ne-a declarat că este foarte încântat de noua oportunitate de 
accesare a fondurilor europene. „Noi derulăm chiar acum un proiect Comenius care se axează pe multiculturalitate, încurajează învăţarea limbilor străine, păstrarea tradiţiilor, a folclorului. Am avut schimburi în Turcia şi Polonia, urmează să mergem în Grecia şi Cehia. Am fost chiar înainte de Crăciun cu nouă elevi. Am fost foarte bine primiţi peste tot, gazdele noastre au fost deosebit de încântate de felul în care copiii noştri vorbesc engleza. Am dus cei mai buni copii, care au obţinut rezultate la olimpiade. Am vrut să fie un fel de răsplată pentru ei. Acum am vrea să aplicăm pentru perfecţionarea cadrelor didactice. Un impediment este cunoaşterea limbii. Din păcate, profesorii mai în vârstă nu ştiu engleza, dar aceste proiecte sperăm să-i motiveze să înveţe. E o mare şansă să vezi şi alte metode de predare, să faci schimb de experienţă”, a spus Vasile Rus (foto stânga).
Mai multe despre programul Erasmus plus găsiţi aici.
Adaugă comentariu