Consiliul Local Bistriţa şi-a dat acordul cu unanimitate de voturi, în şedinţa extraordinară de marţi, pentru acceptarea donaţiei 
dreptului de proprietate asupra monumentului de for public ”Exodul saşilor”, care va fi amplasat în piaţeta din apropierea fostei Mănăstiri Dominicane, azi Căminul pentru persoane vârstnice de pe str. Mihail Kogălniceanu, în amintirea zilei de 12 septembrie 1944, când saşii bistriţeni au plecat în refugiu.
Monumentul va fi realizat din bronz de către artistul plastic Mircea Mocanu, lucrarea fiind finanţată în întregime de Asociaţia saşilor bistriţeni din Germania şi Austria Bistritz-Nosen. Amplasarea în teren se va face după planurile arhitectului Petre Podar, piaţeta urmând să fie amenajată corespunzător.
Primarul Ovidiu Creţu: ”Asociaţia saşilor bistriţeni a hotărât să marcheze împlinirea a 70 de ani de la exodul din 1944 prin realizarea unui monument care să marcheze acel eveniment trist. Vor să ştie dacă acceptăm donaţia şi amplasamentul, pentru a putea demara lucrările, e nevoie de un postament mai deosebit, lucru care presupune obţinerea avizelor. Pentru asta trebuie să începem demersurile şi să demarăm rapid execuţia proiectului, pentru ca în 12 septembrie să putem dezveli monumentul”.
Consilierul local PER Alexandru Toniuc: ”Firmele din Bistriţa cred că au nevoie de doi ani să facă o asemenea lucrare. Conform legii, pentru monumentele de for public este nevoie de un aviz privind concepţia artistică din partea comisiei Ministerului Culturii, pe care nu-l avem. Cred că e timpul să gândim modul de amenajare a unor monumente reprezentative în zona centrală. Sunt multe oraşe cu monumente prietenoase, la scară înaltă, cetatea Alba Iulia a prins viaţă şi datorită lor. Am putea veni cu mai multă calitate, plus că anul acesta se împlinesc 750 de ani de la atestarea documentară a Bistriţei şi nu s-a vorbit despre vreun monument în acest sens, despre colonizarea saşilor”
Ovidiu Creţu: ”Am discutat cu proiectantul care se ocupă de reabilitarea zonei prin proiectul cu fonduri europene de regenerare a centrului istoric pe cele trei axe turistice, am obţinut acordul pentru modificarea proiectului şi amenajarea piaţetei. Ca să obţinem acordul de la Ministerul Culturii, avem nevoie de un document complet ca să ne prezentăm în faţa comisiei. Schiţa a ajuns la unii membri din comisia naţională a monumentelor, şi-au dat acordul de principiu, nu toţi şi nu în scris, dar sunt premise că vom primi aviz favorabil. Lucrările vor fi finanţate din proiectul în curs. Bistriţa sărbătoreşte anul acesta 773 de ani, avem o atestare documentară în 1241, fiecare localitate sărbătoreşte începutul existenţei ei, nu numele. Colonizarea s-a făcut treptat şi nu numai de saşi, nu avem od ată precisă a începutului. Sigur, dacă am găsi un document în acest sens, ne-am gândi să realizăm şi un astfel de monument”.
In legatura cu istoria orasului Bistrita,in mintea primarului Cretu exista o mare nebuloasa. Cat despre prima atestare documentara aceasta se schimba „dupa cum vrea muschii sai”. Din punct de vedere istoric, existenta asezarii este anterioara anului 1241. De altfel, prima mentiune a asezarii apare la 2 aprilie 1241, intr-un document aflat in posesia Manastiri Benedectinilor din Luxemburg, in care se spune ca dupa ce in ziua de 31 martie hoardele tataresti au distrus localitatea Rodna, la 2 aprilie, au cauzat mari distrugeri si localitatii Nosa (la inceputul existentei sale localitatea Bistrita a purtat o perioada de timp denumirea de Nosa). Prin urmare, tatarii nu au nimerit in localitatea NOSA, chiar in ziua infiintarii sale, asa cum lasa sa se inteleaga primarul, atunci cand afirma ca „fiecare localitate sărbătoreşte începutul existenţei ei, nu numele”. Intr-adevar, prima atestare documentara, care face trimitere la numele de Bistrita, apare la 16 iulie 1264, intr-un text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra Bistritei si tinuturilor Rodnei. Ulterior, adica in 1349 Bistrita este amintita ca si oras sub numele de Civitas Bysterce. Din 1353 orasul Bistrita are dreptul de a tine targ anual de 15 zile, in luna august iar din1366 primeste dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc), care in vechea heraldica simbolizeaza comertul. In 1979 orasul Bistrita este declarat municipiu.
Referitor la monumentul „Exodul sasilor” a existat sugestia ca pe latura opusa basoreliefului, respectiv pe partea inierbata a movilitei in care este inglobat monumentul, sa fie amenajat un ceas floral. Intr-adevar, acest element de arhitectura peisagera ar putea sa ofere un plus de culoare, atractivitate si animatie piatetei din str. Mihail Kogalniceanu. Astfel de „ceasuri florale” exista si in alte orase precum Targu-Mures, Timisoara sau Baia-Mare.