Preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, a declarat că doreşte să le propună conducerilor celor trei universităţi să intre într-un parteneriat cu CJ pentru a crea una stfel de centru de cercetare benefic atât pentru comunitatea ştiinfică, cât şi pentru cea locală.
„Clădirile Uniunii Comunelor Grănicereşti de pe Bulevardul Independenţei ar putea fi reabilitate cu bani europeni dacă reuşim să intrăm într-un astfel de parteneriat. Avem unele probleme juridice, însă chiar dacă nu le rezolvăm, am acordul organizaţiei pentru ca ele să poată fi folosite cu un astfel de scop. Doresc să mă întâlnesc vineri cu reprezentanţii celor trei universităţi, să le aduc la cunoştinţă care sunt intenţiile noastre şi să le cer să intrăm într-un parteneriat. Cu bani europeni am putea face acolo (în clădirile în care acum funcţionează secţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa, dar care vor fi mutate în viitorul apropiat – n.r.) inclusiv spaţii de cazare pentru cercetători. Există multe posibilităţi. Important este să cădem cu toţii de acord că este nevoie de aşa ceva la Bistriţa, iar universitarii să fie convinşţi că au tot sprijinul nostru”, a declarat preşedintele CJ.
Potrivit documentelor istorice, Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene este succesoarea fostei asociaţii a grănicerilor năsăudeni, care reprezenta 44 de localităţi din fostul Regiment II de graniţă năsăudean, înfiinţat în timpul reginei Maria Tereza. Habsburgii au donat comunelor de grăniceri bunurile, pe care, în anul 1948, în urma unui decret, comuniştii le-au confiscat şi le-au atribuit statului român. Actuala Uniune a Comunelor Grănicereşti Năsăudene este un ONG care vrea să continue tradiţia înaintaşilor care au acordat peste 3000 burse şi au construit şi întreţinut şcolile româneşti din zona fostă grănicerească.
Statutul după care funcţionează UCGN prevede recuperarea averilor lăsate moştenire de antecesorii asociaţiei, pentru ca din veniturile obţinute să se susţină elevii şi studenţii nevoiaşi, prin acordarea de burse şi stipendii (ajutoare ocazionale), precum şi şcolile, cultura etc. Până în prezent, deşi s-au recuperat doar o parte din fostele proprietăţi s-au acordat anual 44 burse (câte una pentru fiecare localitate) pentru elevii de liceu şi 15 burse pentru studenţi, fapt unic în Ardeal. În prezent UCGN deţine în proprietate 452 ha pădure, 7,5 ha păşune, 27 ari teren arabil, 9 ha livadă şi 1,5 ha teren cu construcţii pe str. Podirei din Năsăud.Organizaţia se judecă cu autorităţile pentru clădirea de pe Bulevardul Independenţei unde acum funcţionează secţii ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa.
foto: arhivă
Sa nu uite sa vorbeasca cu Primaria Bistrita fiindca noi CL Bistrita am aprobat deja o locatie pt un centru . Un centru s-ar putea sa fie util. Doua…
Mai intai ca la Bistrita exista unitati de ceretare cu traditie precum Statiunea Pomicola si Statiunea de Cercetari si Amenajari Silvice care se zbat sa supravietuiasca iar politrucii locali in loc sa le sprijine pun umarul la desfiintarea lor.De altfel cercetarea romaneasca este in colaps si unii indivizi lipsiti de viziune mai viseaza cai verzi pe pereti. Solutia mai eficienta este construirea unui campus universitar modern la Bistrita care sa uneasca laolalta Extensiile Universitare imprastiate in prezent prin tot orasul in spatii improvizate. Acest Campus Universitar ar putea sa includa si cladiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizata pe langa catedre.
sponsorizari….ascunse!
Nu cladirile sunt prima prioritate pentru un centru de cercetare. Si cu atat mai putin o cladire veche ce necesita adaptari si extinderi pentru a corespunde scopului. De regula pentru un centru de cercetare nou se incepe cu o cladire noua adaptata cerintelor. Insa pentru un centru de cercetare prima conditie este resursa umana. Spre exemplu, cum sa faci un centru de cercetare agricola pe Bulevardul Independentei cand se stie ca in cercetarea agricola principalul laborator este campul. In acest sens, la Bistrita ar fi extrem de necesara o extensie a facultatii de horticultura a USAMV-Cluj, avand in vedere ca exista Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola care ar putea fi o baza de instruire practica pentru studenti dar si un centru de cercetare pentru viitorul Institut de Cercetari Horticole al Transilvaniei ce se construieste pe langa USAMV.
v-ati intrebat d-lor politruci daca proprietarii GRANICERI va permit ,voua Hotilor !sa le administrati imobilele ?
Va asigur ,ca NU , SI NICIDATA !.. cu pretul vietii , oricit ati dirija /cumpara clanul din UCGN ! e destul cit ati furat :paduri ,imobile tot ce ati vrut .Unde-s miile de ha de padure furate laretrcedari ,dar masa lemnosa ,falsul cit China , din bazinul Colibita ?!!!!!!..nimeni,nici DNA-ul-DIICOT-ul nu vede ? Problema e :nu „sa faca/sa nu faca parteneriat „, astia nu au ce sa caute in functii publice ,astia sint hoti; ce ating dispare. Nu vedeti ca politicul deorice culoare nu face altceva decit sa repete la indigo furtul de proprietate .Alo ,DNA -ul nu functioneaza in politic?
IDEEA ESTE BUNA !
UN CENTRU DE CERCETARE….CUM SI-AU AGONISIT AVERILE POTENTATII ZILEI….AR MERTA SA INVETE SI COPIII LA SCOALA !