Mii de pelerini din Bistriţa-Năsăud s-au îndreptat de Praznicul Adormirii Maicii Domnului spre mănăstirile din Ardeal. Cei mai mulţi au ales Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj, unde au ajuns fie cu trenul, individual sau în grup, fie cu autocarele sau în pelerinaje organizate de parohii. Localnicii de pe Valea Someşului Mare au ales Mănăstirea Rohia din Maramureş, mult mai apropiată de zona în care locuiesc, iar cei de pe Valea Ţibleşului au mers la Dobric, mănăstire ortodoxă de maici din comuna Căianu Mic, informează Radio Renaşterea.
Mănăstirea de la Dobric, care mai este cunoscută sub numele de ”Nicula Ţibleşului”, adună în fiecare an de Adormirea Maici Domnului, hramul aşezământului monahal, mii de credincioşi din Transilvania.
Programul liturgic a debutat joi seara cu Vecernia Mare şi Litia, urmate de Paraclisul Maicii Domnului şi slujba Prohodului. În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Episcop Vasile Someşanul, alături de un sobor de 20 de preoţi şi diaconi.
Au fost prezenţi la hramul Mănăstirii Dobric vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alexandru Pugna, administratorul judeţului Florin Moldovan, deputaţii Daniel Suciu, Stelian Dolha şi Ioan Oltean, senatorul Cristian Florian, consilierul judeţean Eugen Curteanu, primarul din Căianu Mic, Paul Ştir, şi alţi primari de comune.
Grupul „Axios”, format din tineri absolvenţi ai Seminarul Teologic Ortodox de la Cluj, a dat răspunsurile atât la slujbele de seară, cât şi la Sfânta Liturghie.
Aşezământul monahal de la Dobric a fost înfiinţat iniţial ca schit în 1992, iar după un an a devenit mănăstire. A fost amenajat un paraclis cu hramul ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. De asemenea, mănăstirea are şi o bisericuţă din lemn cu hramul ”Sfântul Evanghelist Luca” construită în stil maramureşean de către meşterii din Bârsana în 30 de zile. În momentul de faţă se lucrează la biserica mare de zid cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, construcţie care a fost ridicată până la acoperiş. În cadrul mănăstirii funcţionează de câţiva ani căminul de bătrâni ”Aurel şi Dudica Milea”. Aici sunt primite cazuri sociale de bătrâne abandonate de familie, cu pensii foarte mici. Anul trecut în cadrul mănăstirii s-a demarat construcţia unui nou centru social ce va purta hramul ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi care va oferi sprijin tot persoanelor vârstnice.
CLICK PENTRU MAI MULTE IMAGINI!
Foto: Mănăstirea Dobric
Caratorul de geanta si a intrat in atribiutii!!!!! BRAVOOOOOO
Tu, Ionica esti de serviciu astazi la comenturi? Ce ma bucur, sa ma duc se eu la un gratar ca n-aveam chef sa prestez si azi pt pesedei. Ca-s cam zgarciti, nu de altceva.
A venit „ospataru”, incepe circoteca!
Doamna Sabau, e incorect sa-i lasati „ospataru”-lui acuzele de turnator adresate Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.
E jenant ca acceptati asemenea postari – dovediti-ne putina deontologie gazetareasca.
Ca dovada, iata ce spune Mircea Dinescu – cred, mai indreptatit decat tembelul care improasca gunoi pe-aici:
Un nou mitropolit al Clujului. Mircea Dinescu, Colegiul CNSAS: „Andreicuţ a semnat angajament de colaborare cu Securitatea ca să scape de închisoare. Era şantajat”
Noul mitropolit al Clujului, Andrei Andreicuţ, a fost ameninţat că va face puşcărie dacă nu colaborează cu Securitatea, fiind considerat un caz atipic de către membrul CNSAS Mircea Dinescu, care spune că, spre deosebire de alţi preoţi, Andreicuţ nu a căutat să facă o carieră în Securitate.
În 2007, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit că Andrei Andreicuţ ar fi făcut poliţie politică. Andreicuţ a contestat decizia în instanţă, Curtea de Apel Alba Iulia anulând decizia Consiliului.
„A câştigat în instanţă şi cred că a avut dreptate”, a declarat pentru gândul membrul CNSAS, Mircea Dinescu.
„Din câte îmi amintesc, Andreicuţ a fost un caz atipic. Faţă de alţi preoţi nu s-a oferit să colaboreze cu Securitatea, ci a fost şantajat. Din câte îmi amintesc a fost o poveste cu un student pentru care intervenise. Securitatea l-a ameninţat cu închisoarea, iar Andreicuţ a semnat angajamentul de colaborare ca să scape”, a povestit Dinescu.
Acest lucru se întâmpla în 1983, când Andrei Andreicuţ a fost acuzat că a mituit un profesor de la Seminarul Teologic din Bucureşti pentru a accepta un student.
Mircea Dinescu spune, însă, că Andreicuţ nu a fost un „turnător” activ.
„Nu a fost ceea ce se cheamă un turnător. E un caz cum nu am mai întâlnit în rândul preoţimii care a colaborat cu Securitatea. Un caz atipic. Marea majoritate nu numai că semnau angajamente, dar încercau să facă o carieră în Securitate, pentru că aşa se putea promova”, a declarat Dinescu.
„ospataru” = circoteca.