Actualitate

Maghiarii vor, la Bistriţa, un liceu cu predare în limba maternă. Ce răspunde municipalitatea

Elevii şi profesorii de etnie maghiară din Bistriţa au cerut, la sfârşitul anului trecut, să fie înfiinţat un nou liceu în oraş cu predare în limba maghiară. Solicitarea a fost făcută prin intermediul consilierului municipal UDMR Antal Atilla, în prezent director adjunct la Colegiul Naţional ”Andrei Mureşanu” Bistriţa.

Consiliul Local Bistriţa a aprobat, joi, în şedinţă ordinară, reţeaua şcolară pentru 2015-2016 care cuprinde totalitatea unităţilor de învăţământ din oraş. S-a întâmplat în ultima zi în care documentul trebuia transmis la Inspectoratul Şcolar Judeţean după cum Timp Online a scris aici.

Fostul primar al oraşului, Vasile Moldovan, l-a întrebat pe succesorul său ce motive a avut să nu includă mai devreme proiectul pe ordinea de zi a Consiliului Local. Primarul Ovidiu Creţu a răspuns că, în luna decembrie a anului trecut, a primit o solicitare prin partea comunităţii maghiare din Bistriţa care a cerut înfiinţarea unui liceu cu predare în limba maternă.

„Domnul consilier Antal Atilla m-a anunţat că elevii şi profesorii maghiari de la Colegiul Naţional Andrei Mureşanu doresc înfiinţarea unui liceu cu predare în limba maghiară. Procedurile sunt însă destul de complicate şi de greoaie, aşa încât am fost obligaţi să amânăm luarea unei decizii în acest sens. Vom reveni cu un proiect de hotărâre în lunile următoare şi probabil că vom modifica hotărârea luată astăzi (privind reţeaua şcolară -n.r.)”, a spus Creţu.

Potrivit unor informaţii postate pe site-ul Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu”, instituţia funcţionează din 1912, fiind iniţial Şcoală Civilă Regală de Stat pentru Fete. Aici au funcţionat patru clase maghiare de gimnaziu pentru fete. Aici au învăţat, în proporţii aproximativ egale, eleve de naţionalitate română, germană, maghiară şi israelită. În aceeaşi clădire a mai funcţionat o şcoală primară de stat cu predare în limba maghiară.

Între 1915 – 1917, Şcoala de fete a fost mutată temporar în partea de est a clădirii, unde funcţiona Şcoala primară de stat, partea clădirii Şcolii civile regeşti de stat pentru fete fiind amenajată ca spital al Crucii Roşii pentru răniţii de pe front. În mai 1919, clădirea a fost preluată de statul român. În locul fostei şcoli maghiare a fost înfiinţată Şcoala medie română de stat pentru fete, devenită în 1928 Gimnaziul de fete Bistriţa. Aici a fost  mutată fosta Şcoală confesională greco-catolică, devenită Şcoala primară mixtă „Andrei Mureşanu”. Până în anul 1929, în aceeaşi clădire a funcţionat o a treia unitate de învăţământ: Şcoala de ucenici Bistriţa.

În septembrie 1940, în urma schimbării administraţiei din Nord-Vestul Transilvaniei, şcolile bistriţene au fost preluate de către Ungaria. Gimnaziul românesc de fete a fost desfiinţat, în locul lui fiind înfiinţată Şcoala civilă regală de stat pentru fete, cu 2 secţii – română şi maghiară. Tot aici a fost înfiinţat Liceul maghiar „Hunyadi János” cu 8 clase pentru băieţi, care avea şi o secţie în limba română, şi o şcoală elementară cu predare în limba maghiară.

În noiembrie 1944, clădirea este preluată din nou de statul român. Şcoala medie de fete a fost unită cu Liceul de băieţi „Alexandru Odobescu”, formând Liceul mixt „Alexandru Odobescu”. A fost reînfiinţată şcoala primară mixtă „Andrei Mureşanu”. În 1945, a fost reînfiinţată şcoala de fete, sub denumirea de Liceul teoretic de fete Bistriţa, pe lângă care se înfiinţează în 1946 Gimnaziul unic Bistriţa, ce a funcţionat până la reforma sistemului de învăţământ din 1948. Atunci, Liceul „Alexandru Odobescu” devine Liceul Mixt nr. 1, viitorul Colegiu Naţional „Liviu Rebreanu”. Celelalte două şcoli bistriţene – cea de băieţi şi cea de fete – se unesc, formând Şcoala medie mixtă Bistriţa.

În perioada 1965 – 1966, Şcoala medie nr. 2 Bistriţa devine Liceul nr. 2. În 1971, Liceul nr. 2 reprimeşte, după 31 de ani, numele de „Andrei Mureşanu”, devenit în 1978 Liceul industrial „Andrei Mureşanu” Bistriţa. În 1990, instituţia primeşte titulatura de Liceul teoretic „Andrei Mureşanu”, iar în 1999, Liceul teoretic devine Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa, denumire pe care o poartă şi astăzi.

Notă: Timp Online va publica un interviu cu domnul consilier UDMR Antal Atilla care va vorbi, pe larg, despre ideea înfiinţării unui liceu maghiar la Bistriţa.

18 comentarii

  • Le recomand sa-si faca o scoala privata, daca au chiar asa mare nevoie de un liceu cu predare exclusiva in limba maghiara. Sa nu uite insa, solicitantii, ca atunci cand au vrut sectie de matematica-fizica in limba maghiara, aceasta a fnctionat cativa ani la CN”l.Rebreanu” si s-a autodesfiintat prin calitatea slaba a elevilor. La examenul de admitere(asa era atunci) candidatii de la sectia maghiara n-au reusit sa obtina medii peste 5 (CINCI) decat un numar foarte mic, din care nu s-a putut constitui nici macar 1/2 clasa.
    Am totusi, o intrebare:cati elevi exista, la nivelul fiecarui an de studiu? Ca sa stim, cam cate clase paralele vor functiona ? Banuiesc ca nu se doreste un liceu, cu un rand de clase, pt. care sa se acopere cheltuielile cat pt. un liceu cu 4-5 clase pe nivel.

  • Poate argumentele domnului Ioan Popa trebuie folosite de cei care solicită un liceu în limba maghiară. Este dreptul minorități și obligația majorității ca acest fapt să devină realitate. Un singur lucru nu sunt de acord cu domnul Popa învățământul are ca scop educarea și instruirea elevului, iar dacă acest lucru eşuează nu poate fi învinuit elevul prin ”calitatea slaba…”

    • Obligatia cetateanului este sa cunoasca limba statului. (Si in mod normal pot incheia postarea). Dar totusi sa fim democrati (nu mai catolici decat Papa), in SUA – democratie adevarata, vreau sa vad o SCOALA DE STAT care are alta limba de predare decat engleza si atunci o sa devin un sustinator al acestei idei. Pana atunci PUNCT!.

    • În democrația americană invocată de dumneavoastră se trăiește foarte bine și fără să ști limba de engleză, nu toate statele au limba oficială. Oare acel punct fin final nu este mai degrabă un PUMN?

  • @ Safriuc V. Redau din cele „spuse” de dvs. „În democrația americană invocată de dumneavoastră se trăiește foarte bine și fără să ști limba de engleză” – asta este rezultatul pe care-l sustii „limba de engleza”, nu am nimic impotriva ca fratele meu maghiar sa o duca bine, dar scoala de stat este in ROMANA. Daca posedati un profund simt al articolelor (gazetaresc parca era intr-un articol anterior), atunci nu-mi fac nici o problema, punctul este punct, sau trebuie sa traduc in … engleza?.

  • Pentru Safriuc V.: Nu toate statele au limba oficiala? In cazul in care n-a fost scrisa la nervi, poti, pentru cultura noastra generala sa dai exemple de STATE CARE NU AU LIMBA OFICIALA?

    • multe state au si limba spaniola… fostele teritorii mexicane. In California de exemplu daca nu stii limba spaniola e cam greu…

    • Fără a fi o sursă perfectă este totuși la îndemâna wikipedia.
      ”Statele Unite ale Americii apar în statistici cu limba engleză ca limbă oficială, în fapt din cele 50 de state componente, numai 31 au, prin lege, ca limbă oficială engleza.”

    • Deci sa revenim. CATE STATE NU AU LIMBA OFICIALA? Parca asta era dilema ….
      Da, Wiki… o foarte util, (si-l folosesc mai mult decat crezi) numai trebuie sa poti interpreta informatiile de acolo.

  • Daca sinteti mai multi asa vehement contra limba maghiara oare de ce nu va opuneti si scoli germane la Liviu? Macar la scoala maghiara ar fi elevi cu limba materna si nu copii impins acollo de parinti si chinuiti din cauza oportunismului.
    Daca sint elevi si exista dorinta si initiativa trebui incuragat nu franat.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.