Surse Timp Online au declarat că procurorii DNA au fost văzuţi miercuri la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. Cel mai probabil, oamenii legii au venit să percheziţioneze birourile celor trei judecătoare de la Secţia Civilă: Corina Iacob, Camelia Năşcuţiu şi Ildiko Simionescu, suspectate că ar fi dat, în recurs, o sentinţă favorabilă Alinei Puţura, soţia judecătorului Ovidiu Puţura, suspectat de fapte de corupţie. Cele trei judecătoare au răsturnat radical sentinţa dată de instanţa de fond pentru ca una dintre ele să-şi „achite” în felul acesta datoria faţă de Ovidiu Puţura. Potrivit DNA acesta ar fi fost preţul cerut de magistrat pentru ca fiul Corinei Iacob să ajungă notar pe şest. Deşi celelalte două judecătoare puteau avea opinie separată, lucru obişnuit într-o instanţă de recurs, se pare că nu au uzat de acest drept.
Aceleaşi surse au declarat pentru publicaţia noastră că DNA a mai căutat dovezi şi prin birourile unor executori judecătoreşti care se ocupă de dosare de retrocedări, unul dintre aceştia fiind Marin Manchievici. Sursele noastre spun că procurorii caută nume din dosare cel mai probabil pentru a obţine probe în mega cercetarea ce o vizează pe Crinuţa Dumitrean şi pe Alina Bica. Deocamdată nu s-au făcut alte reţineri, spun sursele noastre.
Reamintim că, la Bistriţa, preşedintele ANRP George Băeşu a spus că „băieţii deştepţi” au evaluat terenurile din Bistriţa pentru care au cerut bani de la ANRP la preţuri mai mari ca la Monte Carlo.
“Sunt terenuri din Bistriţa, cu dosare făcute pe aici, cumpărate de cineva ca să le recupereze drepturile oamenilor, însă banii ajunşi efectiv la oamenii din Bistriţa sunt în jur de 40 de milioane de lei, în timp ce la cei din Bucureşti, care au cerut despăgubiri pentru terenurile din Bistriţa, au ajuns aşa: 38 de milioane de lei, 7 milioane de lei, 19 milioane de lei, 47 de milioane de lei, avem un dosar de 30 de milioane de lei, unul de 59 de milioane, unul de 16 milioane … Nu pot să vă dau numele, dosar, o să-i vedeţi, încet-încet la televizor (la DNA -n.r.). Important este altceva, că la ANRP a fost cel mai mare jaf atât împotriva statului român – fiindcă s-au făcut supraevaluări, am dat Fondul Proprietatea degeaba. Ce înseamnă Fondul Proprietatea? 20% din Petrom, 20% din Electrica, 20% din Hidroelectrica. Adică le-am dat pe degeaba şi au fost păcăliţi nişte oameni degeaba. Am ajuns să dăm 10 milioane de euro despăgubire pentru un teren pe lângă Bistriţa, pe un teren agricol de la marginea oraşului. 47 de milioane de lei nu fac vreo 12 milioane de euro în 2010? Ba da, cam acolo sunt. Noi am vut un caz în Bucureşti în care am dat 100 de milioane de euro pentru un teren aflat pe fundul unui lac. Şi la Bistriţa sunt multe cazuri de genul acesta. Bistriţa, la un moment dat, pe rapoartele de evaluare avea terenuri comparabile cu Monte Carlo, adică nu au de-a face rapoartele acestea de evaluare nimic cu terenurile din Bistriţa. Eu sunt de fel din Focşani. Bistriţa e un oraş poate mai turistic, dar tot în zona aceea suntem, dar nu a făcut niciodată la Focşani 1000 de euro metrul pătrat. A făcut 300-400, dar aici făcea o mie de euro metro pătrat. Bistriţa, Cluj-Napoca şi Piteştiul aveau terenuri la fel de scumpe ca la Bucureşti. Ţi-ai fi luat o plajă întreagă la Constanţa pentru o bucată de teren agricol pe la Bistriţa. De ce la Piteşti? Poate pentru că e domnul Vişoiu, cel care a luat o sută de milioane de euro în câţiva ani de acolo şi alţi domni de la Piteşti”, a spus Băeşu.
Într-o adresă către Timp Online, Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud susţine că ”pe parcursul zilei de miercuri, 21 ianuarie 2015, nu au fost efectuate percheziţii de către procurorii DNA la Tribunalul Bistriţa-Năsăud”.
Adaugă comentariu