Potrivit directorul OJFIR Bistriţa-Năsăud, Sorin Roşu Mareş, mulţi beneficiari ataşează la documentele ce însoţesc cererea de finanţare oferte identice ceea ce duce la neeligibilitatea achiziţiilor. Alţii apelează la firme de consultanţă ce copiază mot-a-mot alte proiecte, fapt care are ca şi consecinţă trecerea sumelor ce reprezintă serviciile de consultanţă ca sume neeligibile.
Specialiştii au mai observat că beneficiarii nu cunosc foarte bine condiţiile Programului FEADR (criterii de eligibilitate, criterii de selecţie, etc.), considerând că este suficient să le cunoască consultantul. Au apărut cazuri în care beneficiarii nu cunoşteau proiectul elaborat de consultant, doar obiectul proiectului: achiziţiile de utilaje sau construcţiile ce urmează a fi realizate, descoperind ulterior obligaţii contractuale pe care nu le puteau respecta. Mulţi fermieri nu negociază suficient de bine clauzele contractuale cu consultantul sau nu citesc acest contract, de aici decurgând uneori situaţii dificile pentru beneficiar, atât financiar, cât şi procedural.
O altă problemă este stabilirea unei perioade nerealiste de realizare a proiectului, ceea ce duce la necesitatea prelungirii contractelor de finanţare prin acte adiţionale sau la anularea proiectului din cauza depăşirii perioadelor programate. “Exploataţiile care au puncte de lucru pe raza mai multor comune adeseori nu prezintă certificate fiscale de la toate punctele de lucru”, a spus Roşu Mareş.
Deseori solicitanţii nu analizează suficient soluţia tehnică pe care o vor adopta prin implementarea proiectului şi, astfel, pe parcursul implementării acestuia se văd obligaţi să adopte soluţii noi considerate superioare celor din faza de studiu de fezabilitate.
„La investiţiile care implică modernizări în cadrul Măsurii 123 solicitanţii nu sunt conştienţi de obligativitatea prezentării actului doveditor asupra clădirii în care se desfăşoară activitatea productivă. Utilizează în mod eronat cursul euro al BNR şi nu cel al European Central Bank, conform menţiunilor clare din Ghidul Solicitantului”, a mai adăugat şeful OJFIR.
La depunerea proiectelor se mai observă că sunt completate greşit cererile de finanţare. Mai precis,
nu se completează obiectivele investiţiei, nu se încadrează corect tipul investiţiei: modernizare/ extindere, sau investiţie nouă şi nu se completează corect codul CAEN, menţionându-se eronat codul CAEN al activităţii principale şi nu codul CAEN al activităţii finanţate prin proiect.
De asemenea, în multe cazuri, partea electronică a cererii de finanţare (CD-uri) nu corespunde cu partea tipărită.
Pentru a evita riscul unei informări greşite şi, implicit, pierderea de timp preţios în documentarea viitorului proiect de investiţii, AFIR sfătuieşte toate persoanele interesate să dezvolte proiecte în mediul rural prin PNDR 2020, să folosească numai surse oficiale de informare.
“În acest sens, recomandăm prudenţă în informarea de pe site-urile neoficiale, existând riscul promovării anumitor interese economice precum şi distribuirea contra cost a unor materiale informative care sunt disponibile gratuit pe site-urile oficiale sau pot fi procurate gratuit de la instituţiile abilitate. Informaţiile oficiale, corecte şi obiective despre programele europene pentru finanţarea agriculturii şi a dezvoltării rurale derulate în România, pot fi obţinute de la sediile şi de pe site-urile oficiale ale Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (www.afir.info) şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (www.madr.ro)”, a mai spus Mareş.
util. in sfarsit, vad o institutie publica facand ceva proactiv, „iesind in intampinarea….” nu „sâtnd la cotitura sa pandeasca greseli”. Bravo !